Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload


Legislatie feroviara – test grila


LEGISLATIE FEROVIARA – test grila


1. Din ce este formata infrastructura feroviara?

A. linii de cale ferata, instalatii de siguranta circulatiei, cladiri tehnice;

B. prisma de balast a cai;

C. material rulant (vagoane, locomotive, automotoare);

2. Care din urmatoarele fapte se incadreaza la evenimente feroviare grave 'Grupa - B' ?



A. nerevizuirea si neremedierea defectiunilor instalatiilor de centralizare si telecomanda, a caror dereglare da posibilitatea efectuarii de comenzi eronate;

B. ruperea sigiliilor de la instalatiile de siguranta circulatiei trenurilor, fara respectarea reglementarilor specifice;

C. avarii la materialul rulant care poate fi scos de pe linie cu bratele.

3. Executarea serviciului in legatura cu siguranta circulatiei trenurilor fara a fi autorizat sau fara a fi apt profesional, medical si psihologic este eveniment feroviar care se incadreaza in conformitate cu prevederile instructiunilor pentru prevenirea si cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare la:

A. 'Grupa - A' - evenimente feroviare deosebit de grave ;

B. 'Grupa - B' - evenimente feroviare grave;

C. 'Grupa - C' - alte evenimente feroviare;

4. Pe cine este obligat sa avizeze electromecanicul sau montatorul S.C.B. in cazul in care a luat la cunostinta despre producerea unui accident sau eveniment feroviar:

A. Pe seful statiei CFR sau inlocuitorul acestuia (IDM) ;

B. Pe seful districtului SCB de care apartine;

C. Pe seful sectiei CT;

5. Tipul sinei de cale ferata este dat de:

A. greutatea in kilograme a unui metru liniar de sina ;

B. lungimea in metri a 100 kg de sina;

C. Inaltimea sinei masurata in mm intre partea inferioara a talpii si suprafata de rulare a ciupercii sinei;

6. Tipul de semnalizare utilizat in prezent pe infrastructura feroviara din Romania este:

A. semnalizarea cu una, doua si trei trepte de viteza;

B. semnalizarea cu doua si patru trepte de viteza;

C. semnalizarea cu doua trepte de viteza si semnalizarea cu trepte multiple de viteza

7. Viteza redusa reprezinta viteza maxima admisa peste schimbatoarele de cale in abatere si la semnalizarea cu doua trepte de viteza este:

A. 20 km/h

B. 30 km/h

C. 40 km/h

7. Care din urmatoarele fapte se incadreaza la alte evenimente feroviare 'Grupa - C' ?

A. ruperea plumburilor de control la instalatiile de siguranta circulatiei, fara respectarea dispozitiilor in vigoare;

B. atacarea in fals a macazurilor la manevra;

C. lasarea sculelor in gabaritul caii ferate si lovirea acestora de catre tren.

8. Indicatorul luminos de viteza, montat in partea superioara a catargului semnalului, deasupra unitatilor luminoase, indica prin cifre luminoase de culoare alba:

A. viteza maxima de circulatie a trenului permisa la semnalul pe care este amplasat;

B. viteza maxima de circulatie a trenului permisa la semnalul urmator;

C. viteza maxima de circulatie a trenului permisa atat la semnalul pe care este amplasat cat si la semnalul urmator

9. Indicatorul luminos prevestitor de viteza, montat in partea superioara a catargului semnalului, deasupra unitatilor luminoase, indica prin cifre luminoase de culoare galbena:

A. viteza maxima de circulatie a trenului permisa la semnalul pe care este amplasat;

B. viteza maxima de circulatie a trenului permisa la semnalul urmator;

C. viteza maxima de circulatie a trenului permisa atat la semnalul pe care este amplasat cat si la semnalul urmator.

10. Orice semnal BLA trebuie sa treaca automat pe oprire:

A. intotdeauna la arderea becului de la indicatia verde;

B. intotdeauna la intrarea trenului pe sectorul acoperit de semnal;

C. intotdeauna la arderea becului de la indicatia galben;

11. Bateriile de acumulatoare utilizate la instalatiile de electroalimentare ale instalatiilor CED trebuie sa asigure continuitatea alimentarii un timp de:

A. 4-6 ore;

B. minim 6 ore:

C. 2- 6 ore functie de consumul instalatiei;

12. Aprobarea de scoatere din functie a instalatiilor SCB se da de catre IDM:

A. pentru lucrari prin care se provoaca intarzieri de trenuri de marfa;

B. pentru lucrari prin care se provoaca intarzieri de trenuri de calatori;

C. pentru lucrari ce se executa in interval liber de circulatie;

13. Instructiunile pentru prevenirea si cercetarea accidentelor si a evenimentelor feroviare, trebuie in mod obligatoriu cunoscute, respectate si aplicate de catre:

A. intreg personalul de la calea ferata;

B. personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor;

C. intreg personalul care desfasoara activitati comune cu calea ferata;

14. Cum se clasifica accidentele feroviare:

A. accidente din grupa A, grupa B, grupa C;

B. accidente de categoria I, categoria a II-a, categoria a III-a.

C. accidente principale si accidente secundare;

15. Care din urmatoarele fapte se incadreaza la evenimente feroviare deosebit de grave 'Grupa A' ?

A. nerevizuirea sau neremedierea defectiunilor constatate la materialul rulant, la linie sau instalatii, inclusiv la instalatiile de siguranta circulatiei, care au ca urmari: ruperi de osii, biele, intredeschideri de macazuri, caderi de piese;

B. receptionarea si darea in exploatare a materialului rulant, cit si a pieselor sau instalatiilor fixe incomplete sau cu defecte, care pericliteaza siguranta circulatiei;

C. executarea de catre personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor a atributiilor de serviciu sub influenta consumului de bauturi alcoolice.

16. Care din urmatoarele fapte se incadreaza la evenimente feroviare grave 'Grupa - B' ?

A. atacarea in fals a macazurilor la manevra;

B. intredeschideri la macazuri care pericliteaza siguranta circulatiei trenurilor din cauza neefectuarii reviziilor sau a neremedierii defectiunilor constatate la acestea;

C. lovirea vehiculelor rutiere la trecerile la nivel nepazite.

17. Care este pozitia bratelor semaforului de intrare, ziua, pentru indicatia 'Liber pe linie abatuta cu viteza redusa' ?

A. doua brate ridicate la 45 grade spre dreapta sensului de mers;

C. bratul de sus ridicat la 45 grade spre dreapta sensului de mers;

C. bratul de sus ridicat la 45 grade spre stanga sensului de mers;

18. Care este indicatia semaforului de intrare cu bratul de sus ridicat la 45 grade spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de iesire sau de parcurs vazuta pe muchie?

A. liber pe directa, semaforul de iesire este pe liber;

B. liber cu viteza stabilita, semaforul de iesire este pe liber;

C. liber pe linia directa cu viteza stabilita, semaforul de iesire este pe liber;

19. Cand un semafor de iesire se defecteaza in pozitie pe liber si nu poate fi adus in pozitia pe oprire se procedeaza astfel:

A. la semaforul de intrare se opresc toate trenurile cu trecere,

B. se lasa bratul semaforului in pozitia pe liber, dar langa semafor in fata se va monta un semnal mobil de oprire, ziua discul rosu iar noaptea si o lumina galbena a felinarului respectiv;

C. la semaforul de intrare se opresc toate trenurile si cele cu trecere si cele cu oprire in statie.

20. Cand un semafor de intrare se defecteaza in pozitie pe liber, se procedeaza astfel:

A. bratul lui trebuie adus in pozitie pe oprire, iar semnalul prevestitor cu care este in dependenta, in pozitie corespunzatoare;

B. se lasa bratul semaforului in pozitia pe liber, dar linga semafor in fata se va monta un semnal mobil de oprire, ziua discul rosu iar noaptea si o lumina galbena a felinarului respectiv;

C. semaforul se prevede cu doua sipci incrucisate aplicate pe catarg.

21. In ce baza este permisa intrarea unui tren intr-o statie de pe linie falsa, cand linia falsa nu este prevazuta cu semnal?

A. In baza ordinului de circulatie emis de statia vecina;

B. In baza tablitei de recunoastere inmanata mecanicului de locomotiva de statia primitoare;

C. Dupa oprirea trenului in baza ordinului de circulatie inmanat mecanicului in dreptul semnalului de intrare al liniei normale;

22. In ce situatii se monteaza la semnale de iesire indicatorul pentru iesirea trenurilor pe linia din stanga caii duble ?

A. La semnalele de iesire din statiile centralizate electrodinamic, care dau acces spre linii duble cu instalatii de bloc de linie automat banalizat sau cu bloc de linie automat specializat, dar cu dependente de excludere intre statii pe linia din stanga caii duble;

B. La semnalele de iesire din statiile centralizate electrodinamic, care dau acces spre linii duble, prevazute cu instalatii de bloc de linie automat banalizat sau cu bloc de linie automat specializat;

C. La semnalele de iesire din statiile centralizate electrodinamic, care dau acces spre linii duble, nedotate cu instalatii de bloc de linie automat;

23. Cand semaforul de intrare se defecteaza in pozitie de oprire, noaptea sau ziua cand vizibilitatea este redusa, se iau urmatoarele masuri:

A. se ilumineaza felinarul semaforului si se dubleaza cu agent de semnalizare

B. se ilumineaza felinarul semaforului

C. nu se ilumineaza, se ia in consideratie indicatia de 'zi' a semaforului

24. Cand un semafor de intrare, defect pe liber, nu poate fi adus in pozitie de oprire se procedeaza dupa cum urmeaza:

A. mecanicul va fi incunostintat in scris din statia vecina, prin ordin de circulatie, sa treaca pe langa semnalul defect pe liber cu cel mult 20 km/h cu deosebita atentie pana la gararea completa a trenului;

B. mecanicul va fi incunostintat in scris din statia vecina, prin ordin de circulatie, sa treaca pe langa semnalul defect pe liber cu cel mult 15 km/h cu deosebita atentie pana la gararea completa a trenului;

C. mecanicul va fi incunostintat, in scris din statia vecina, prin ordin de circulatie,sa opreasca trenul inaintea semnalului defect pe liber, pentru a fi primit in statie cu tablita de recunoastere;

25. Cand se considera ca trenul circula pe linie falsa, pe linii duble?

A. Cand nu exista instalatii de BLA sau BLA specializat cu dependinte de excludere intre statii si trenul circula pe linia din stanga a caii duble, in sensul de mers;

B. Cand exista instalatii de BLA sau BLA specializat cu dependinte de excludere intre statii si trenul circula pe linia din stanga a caii duble, in sensul de mers;

C. Intotdeauna cand se circula pe firul din stanga pe baza de cale libera

26. Ce reprezinta viteza redusa ?

A. viteza maxima admisa pentru trecerea peste schimbatoarele de cale in abatere;

B. viteza maxima admisa peste o restrictie de viteza

C. viteza maxima prevazuta in livret sau ordin de circulatie pentrul trenul si portiunea respectiva de cale ferata

27. Ce reprezinta viteza stabilita ?

A. viteza data de indicatorii de viteza;

B. viteza maxima de circulatie admisa si prevazuta in livret sau prin ordin de circulatie,pentru trenul si portiunea de linie respectiva;

C. viteza maxima admisa de indicatorul de viteza;

28. Care este semnificatia culorii de baza rosu ?

A. Ordona oprirea;

C. ordona oprirea numai pentru miscarile de manevra si triere;

D. Opreste fara a depasi semnalul;

29. Care este semnificatia culorii de baza verde?

A. permite circulatia trenurilor cu orice viteza

B. permite circulatia trenurilor cu viteza stabilita

C. liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita

30. Care este semnificatia culorii de baza albastru ?

A. interzice miscarile de manevra in incinta statiei

B. ordona oprirea pentru miscarile de manevra

C. ordona oprirea

31. Ce semnificatie are culoarea de baza alb lunar ?

A. permite manevra cu viteza redusa;

B. permite miscarile de manevra sau circulatie ale trenurilor cu viteza limitata, prevazuta in instructii;

C. permite miscarile de manevra sau circulatie ale trenurilor cu viteza limitata, prevazuta in instructii, pana la primul semnal;

32. Ce semnificatie are culoarea de baza galben ?

A. permite circulatia trenurilor cu viteza redusa avertizand oprirea la semnalul urmator;

B. permite circulatia trenurilor si ordona reducerea vitezei in vederea opririi la semnalul urmator sau continuarea mersului in cazul cand semnalul urmator nu indica oprirea;

C. liber cu viteza stabilita, Atentie! semnalul urmator ordona oprirea;

33. Ce indicatie da semnalul luminos de intrare la care arde 'o lumina rosie spre tren' ?

A. opreste fara a depasi semnalul;

B. opreste in dreptul semnalului;

C. ordona oprirea;

34. Ce indicatie da semnalul luminos de intrare la care arde 'o lumina verde si o lumina galbena spre tren' ?

A. liber cu viteza stabilita. Atentie! Semnalul urmator ordona oprirea;

B. liber cu viteza redusa, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita sau redusa;

C. liber cu viteza redusa, semnalul urmator este pe liber cu viteza redusa;

35. Ce indicatie da semnalul luminos de intrare la care arde 'doua lumini galbene spre tren' ?

A. liber cu viteza stabilita. Atentie! Semnalul urmator ordona oprirea;

B. liber cu viteza redusa. Atentie ! Semnalul urmator ordona oprirea;

C. liber cu viteza redusa, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita sau redusa;

36. Indicatiile semnalelor luminoase de parcurs sunt aceleasi cu ale semnalelor?

A. luminoase de iesire;

B. luminoase de intrare;

C. luminoase de ramificatie;

37. Indicatiile semnalelor luminoase de iesire din statiile situate pe sectiile inzestrate cu BLA sunt aceleasi cu ale:

A. semnalelor luminoase de intrare;

B. semnalelor luminoase de ramificatie;

C. semnalelor de trecere BLA care fac si functia de semnale prevestitoare;

38. Indicatiile semnalelor luminoase de iesire din statiile situate pe sectiile neinzestrate cu BLA, sunt:

A. rosu ,galben,verde-galben.

B. rosu,verde,galben.

C. rosu,verde,verde-galben.

39. Cum se recunosc semnalele de trecere BLA care fac si functia de semnal de avarie de la trecerile la nivel ?

A. Au montat lateral pe catarg o placa rombica de culoare alba, cu marginile negre, avand scris pe placa literele 'AV';

B. Au montat lateral pe catarg o placa patrata de culoare galbena, avand scris pe placa literele'AV';

C. Au montate unitati luminoase tip 'A' sub forma rombica;

40. Care este forma reperului semnalului luminos de trecere BLA care face si functia de semnal prevestitor ?

A. O placa dreptunghiulara de culoare alba, cu margini negre, avand pe placa un cerc cu centrul de culoare neagra;

B. O placa dreptunghiulara de culoare galbena, cu marginile de culoare neagra;

C. Forma dreptunghiulara de culoare alba, cu o banda de culoare rosie la mijloc;

41. Ce indicatie dau semnalele luminoase de trecere ale BLA care fac si functie de semnale prevestitoare la care arde 'o lumina galbena clipitoare spre tren'.

A. liber cu viteza stabilita ,semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita sau redusa;

B. liber cu viteza stabilita,semnalul urmator este pe liber cu viteza redusa;

C. liber cu viteza redusa ,semnalul urmator este pe liber cu viteza redusa;

42. Cum procedeaza mecanicul cand intalneste un semnal de trecere BLA cu o lumina rosie, o indicatie dubioasa sau stinsa daca nu a fost informat despre acest lucru prin ordin de circulatie?

A. trece cu 20 Km/h pe langa semna fara sa se opreasca;

B. opreste in fata semnalului, fara sa-l depaseasca;

C. trece cu viteza redusa dand semnale de fluier;

43. Ce indicatie da semnalul luminos repetitor al unui semnal luminos de intrare la care arde 'o dunga verticala cu lumina alba, avand la capatul de sus o dunga oblica cu lumina alba, indreptata in sus spre dreapta sensului de mers'?

A. semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita sau redusa;

B. semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita;

C. semnalul urmator este pe galben cu viteza redusa;

44. Care din semnalele luminoase de mai jos nu pot fi dotate cu semnale de chemare?

A. semnale de intrare

B. semnale de parcurs

C. semnalele de iesire din statii pe sectii de circulatie pe cale simpla sau dubla cu BLA banalizat;

45. Ce indicatie da semnalul luminos de manevra la care arde 'o lumina albastra spre convoiul de manevra'?

A. manevra permisa in zona de manevra.

B. opreste fara a depasi semnalul. Manevra interzisa dincolo de semnal.

C. ordona oprirea pentru circulatia trenurilor;

46. Ce indicatie da semnalul luminos de manevra la care arde 'o lumina alb lunar' spre convoiul de manevra?

A. manevra interzisa in zona de manevra;

B. manevra permisa dincolo de semnal;

C. permite miscarile de manevra sau circulatie ale trenurilor cu viteza stabilita, prevazuta in instructii;

47. Care este indicatia pe care o da semnalul de avarie la trecerea la nivel cu lumina rosie?

A. opreste fara a depasi semnalul si asteapta ordin de circulatie;

B. pericol la trecere la nivel, ia toate masurile pentru oprire

C. liber cu viteza stabilita. Nu exista pericol in pasaj

48. Cand nu exista pericol la trecerea de nivel, la semnalul de avarie :

A. arde o lumina galbena;

B. nu arde nici o lumina;

C. arde o lumina alb-lunar;

49. Care este forma reperului montat pe semnalele de trecere BLA?

A. Forma dreptunghiulara de culoare alba;

B. Forma dreptunghiulara de culoare alba, cu o banda de culoare rosie la mijloc;

C. O placa dreptunghiulara de culoare alba, cu margini negre, avand pe placa un cerc cu centrul de culoare neagra;

50. Ce indicatie nu se poate intalni la semnalul urmator dupa un semnal de intrare la care arde o lumina verde?

A. Verde;

B. Verde – galben;

C. Galben;

51. Ce indicatie da semnalul luminos de intrare la care arde o lumina verde spre tren?

A. Liber cu viteza stabilita, semnalul urmator ordona oprirea;

B. Liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza redusa;

C. Liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita;

52. Ce indicatie da semnalul luminos de intrare la care arde o lumina galbena ?

A. Liber cu viteza stabilita. Atentie! Semnalul urmator este pe liber cu viteza redusa;

B. Liber cu viteza redusa. Atentie! Semnalul urmator ordona oprirea;

C. Liber cu viteza stabilita. Atentie! Semnalul urmator ordona oprirea

53. Ce indicatie da semnalul de intrare, la care arde o lumina galben clipitor?

B. Liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita;

C. Liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza redusa;

D. liber cu viteza redusa, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita sau redusa;

54. Ce indicatie se poate intalni dupa un semnal de intrare, la care ard doua lumini galbene?

A. Rosu.

B. Galben - clipitor.

C. Galben.

55. Ce indicatie nu se poate intalni la semnalul urmator dupa un semnal de intrare la care arde o lumina verde si una galbena spre tren?

A. Verde – galben;

B.     Galben;

C. Rosu;

56. Ce indicatie da semnalul de trecere BLA, la care arde o lumina rosie spre tren ?

A. Opreste in fata semnalului (primul semnal de bloc este pe rosu);

B. Opreste fara a depasi semnalul (primul sector de bloc din fata este ocupat);

C. Opreste in dreptul semnalului (primul semnal de bloc este pe galben);

57. Ce indicatie da semnalul luminos de trecere BLA, la care arde o lumina galbena spre tren ?

A. Liber cu viteza stabilita. Atentie! Semnalul urmator este pe liber cu viteza redusa;

B. Liber cu viteza stabilita. Atentie! Semnalul urmator ordona oprirea ( cel putin doua sectoare sunt libere);

C. Liber cu viteza stabilita. Atentie! Semnalul urmator ordona oprirea (primul sector de bloc din fata este liber, dar al doilea este ocupat);

58. Ce indicatie da semnalul luminos de trecere BLA la care arde o lumina verde spre tren ?

A. Liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza redusa (cel putin primele doua sectoare de bloc din fata sant libere);

B. Liber cu viteza redusa, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita (cel putin doua sectoare sunt libere);

C. Liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber, cu viteza stabilita (cel putin primele doua sectoare de bloc din fata sant libere);

59. Cand mecanicul de locomotiva conduce trenul fara sa ia in considerare indicatiile semnalelor de trecere BLA?

A. La continuarea mersului dupa anularea semnalului luminos de iesire urmat de depasirea acestuia pe oprire si franarea de urgenta a trenului;

B. Cand a fost instiintat prin ordin de circulatie ca BLA este scos din functie si ca se circula pe baza de cale libera;

C. Cand intalneste doua sau mai multe semnale pe oprire dubioase sau stinse;

60. La care semnal de trecere BLA mecanicul respecta indicatia de oprire, chiar daca BLA este scos din functie?

A. La semnalele de trecere BLA cu indicatia rosu de rezerva;

B. La semnalele de trecere BLA care fac functia si de semnale prevestitoare;

C. La semnale de trecere BLA care fac si functia de semnale de avarie la trecerile de nivel;

61. Ce indicatie da semnalul luminos repetitor al semnalului de trecere BLA, la care arde o dunga verticala cu lumina alba si o dunga oblica cu lumina alba indreptata in jos spre dreapta sensului de mers ?

A. Semnalul urmator este pe oprire;

B. Semnalul urmator este pe galben.

C. Semnalul urmator este pe liber, cu viteza redusa.

62. Ce indicatie da semnalul luminos repetitor al semnalului de trecere BLA, la care arde o dunga verticala cu lumina alba si o dunga oblica cu lumina alba indreptata in jos spre dreapta sensului de mers ?

A. Semnalul urmator este pe verde;

B. Semnalul urmator este pe galben;

C. Semnalul urmator este pe liber, cu viteza redusa;

63. Ce indicatie da semnalul de intrare la care arde o lumina alb - lunar clipitor ?

A. Liber cu viteza redusa, cu deosebita atentie pana la semnalul urmator;

B. Liber cu viteza de cel mult 15Km/h, cu deosebita atentie pana la semnalul urmator;

C. Liber cu viteza de cel mult 20Km/h, cu deosebita atentie pana la semnalul urmator;

64. La defectarea semnalului luminos de intrare permiterea intrarii trenului in statie se poate face pe baza:

A. Ordinului de circulatie inmanat mecanicului de agentul statiei;

B. Mentiunii facute in ordinul de circulatie de catre statia vecina;

C. Indicatiei date de semnalul de chemare;

65. La defectarea semnalului luminos de intrare permiterea intrarii trenului in statie se poate face pe baza:

A. Ordinului de circulatie inmanat mecanicului de agentul statiei;

B. Mentiunii facute in ordinul de circulatie de catre statia vecina;

C. Tablitei de recunoastere;

66. La defectarea semnalului luminos de intrare permiterea intrarii trenului in statie nu se poate face pe baza:

A. Ordinului de circulatie;

B. Tablitei de recunoastere;

C. Indicatiei date de semnalul de chemare;

67. La defectarea semnalului luminos de parcurs depasirea acestuia este permisa pe baza de:

A. Tablita de recunoastere inmanata mecanicului;

B. Ordin de circulatie inmanat mecanicului de agentul statiei in lipsa sau la defectarea semnalului de chemare;

C. Semnale date de mina mecanicului;

68. Trecerea unui tren pe langa un semafor de iesire defect in pozitia pe oprire este admisa cu viteza de cel mult 20 km/h numai pe baza:

A. Semnale de mina date de agentul statiei si avizarii prin RT facute de IDM;

B. Mentiunii de defectare a semaforului facuta verbal sau prin ordin de circulatie inmanat mecanicului;

C. Mentiunii de defectare a semaforului facuta in scris prin ordin de circulatie inmanat mecanicului de catre statia a carui semafor de iesire este defect;

69. La defectarea unui semnal luminos de iesire pe sectie fara BLA circulatia trenurilor se poate face:

A. Pe baza semnalului de chemare

B. Pe baza ordinului de circulatie inmanat mecanicului de statia unde trenul a avut ultima oprire, dinaintea statiei respective;

C. Cu semnale de mina date de agentul statiei si avizarii prin RT facute de IDM

70. La defectarea unui semnal luminos de iesire pe sectie fara BLA circulatia trenurilor se poate face:

A. Pe baza ordinului de circulatie inmanat mecanicului din statia al carui semnal de iesire este defect;

B. Pe baza ordinului de circulatie inmanat mecanicului de statia unde trenul a avut ultima oprire, dinaintea statiei respective;

C. Cu semnale de mina date de agentul statiei si avizarii prin RT facute de IDM

71. La defectarea unui singur semnal luminos de iesire pe sectie cu BLA banalizat cale dubla sau simpla, trecerea unui tren se face pe baza de:

A. Pe baza de semnal de chemare cu 20km/h pana la semnalul urmator;

B Cale libera, ordin de circulatie in care se mentioneaza conditiile de circulatie pe BLA si viteza de maxim 15 Km/h peste schimbatoarele de cale la iesire;

C. Cale libera, ordin de circulatie in care se mentioneaza conditiile de circulatie pe BLA si viteza de maxim 20 Km/h peste schimbatoarele de cale la iesire;

72. Un semnal mecanic pe timp de noapte avand indicatia 'pe oprire'iar indicata de zi 'liber',cum se procedeaza daca nu este declarat defect ?

A. Se ia in considerare pozitia de noapte;

B. Se circula cu viteza redusa dand semnale de 'atentie';

C. Se ia in consideratie indicata de zi;

73. Semnalele de trecere sunt destinate pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren :

A. din statie in linie curenta;

B. dintr-o zona in alta zona a statiei;

C. dintr-un sector de BLA in alt sector de BLA pe linie cu BLA;

74. Cum poate fi depasit de catre tren un semnal de iesire al carui indicator de directie este stins?

A. In baza indicatiei permisive a semnalului de iesire, oprind in cazul in care se constata ca parcursul este executat in alta directie;

B. Cu semnal de iesire pe liber si ordin de circulatie in care se specifica directia de mers;

C. In baza indicatiei de chemare a semnalului respectiv;

75. Din ce este format indicatorul de linie?

A. Un panou de forma dreptunghiulara pe care apar cifre iluminate in alb;

B. Un panou de forma dreptunghiulara pe care apar cifre iluminate in verde reprezentand numarul liniei;

C. Un panou de forma dreptunghiulara pe care apar cifre si litere iluminate in verde;

76. Cum poate fi depasit in mod normal de catre tren un semnal al carui indicator de linie este stins ?

A. Cu semnal de iesire pe oprire cu ordin de circulatie ;

B. Cu semnal de iesire pe liber, cu ordin de circulatie in care se va mentiona ca trenul se va expedia cu indicatorul de linie stins si numarul liniei de pe care se poate iesi si in baza semnalului „plecarea trenului” dat de IDM de langa locomotiva;

C. In baza indicatiei de chemare a semnalului respectiv;

77. Din ce este format indicatorul 'distanta pana la semnalul urmator mai mica de 700m' ?

A. Un panou de forma dreptunghiulara pe care apare inscris cu cifre albe distanta pana la semnalul urmator;

B. Un panou de forma dreptunghiulara, pe care apare o sageata cu varful in jos, iluminata alb atat ziua cit si noaptea;

C. Un panou de forma dreptunghiulara, pe care apare o sageata cu varful in jos, iluminata verde atat ziua cit si noaptea;

78. Ce arata indicatorul 'Asteapta' ?

A. Limita dintre o zona unde manevra se executa pe baza de semnale date de agenti si o zona a statiei unde manevra se executa in baza indicatiilor date de semnale luminoase de manevra;

B. Limita a doua zone de manevra dintr-o statie;

C. Limita dintre doua zone de manevra a statiei, unde manevra se executa pe baza de semnale date de agenti cu instrumente portative;

79. Unde se monteaza indicatorul 'Asteapta'?

A. Indicatorul 'Asteapta' se monteaza la limita celor doua zone de manevra din statie, cu fata pe care e inscrisa litera A, spre zona unde manevra se executa pe baza de semnale luminoase;

B. Indicatorul 'Asteapta' se monteaza la limita celor doua zone de manevra din statie cu fata pe care este scrisa litera A, orientat spre zona unde manevra se executa pe baza semnalelor date de catre agenti;

C. Indicatorul 'Asteapta' se monteaza in fata semnalelor de triere;

80. Ce semnifica balizele avertizoare de forma dreptunghiulara, culoare alba, cu trei, doua si o dunga de culoare neagra, oblice ?

A. Atentie! Semnalul prevestitor este la o distanta de: 300m, 200m, 100m;

B. Atentie! Semnalul prevestitor este la o distanta de: 150m, 100m, 50m;

C. Atentie! Semnalul de avarie la trecerile la nivel se afla la o distanta de: 1000m, 900m, 800m;

81. In fata caror semnale se monteaza balize de forma dreptunghiulara, de culoare alba, cu trei,doua, una dungi oblice de culoare neagra?

A. In fata semnalelor de avarie de la trecerile de nivel, pe sectii neinzestrate cu BLA;

B. In fata semnalelor prevestitoare, pe sectii de circulatie fara BLA;

C. In fata semnalelor de trecere BLA care fac si functie de semnal de avarie la trecere de nivel;

82. Unde se instaleaza balize de forma dreptunghiulara, de culoare alba, cu trei, doua si una dungi de culoare neagra orizontale?

A. In fata semnalelor prevestitoare, pe sectii de circulatie fara instalatii BLA;

B. In fata semnalelor de avarie la trecerile de nivel, pe sectii de circulatie fara instalatii BLA;

C. In fata tuturor semnalelor de avarie de la trecerile la nivel;

83. La care macazuri sau saboti de deraiere se monteaza felinar pentru cunoasterea pozitiei acestuia?

A. La macazurile centralizate electrodinamic

B. La macazurile si sabotii de deraiere necentralizati electrodinamic

C. La toate macazurile controlate sau necontrolate pe timp de noapte

84. Ce limiteaza marca de siguranta ?

A. Distanta pana la care se pot stationa vehicule pe o linie, fara a primejdui pe cele care circula pe linia vecina;

B. Gabaritul de libera trecere;

C. Locul unde se amplaseaza joantele izolante;

85. Ce reprezinta balizele avertizoare de forma dreptunghiulara, de culoare alba, una, doua si trei, dungi negre oblice si semnul 'pericol de moarte'?

A. Atentie! Zona cu pericol de moarte din cauza frecventelor descarcari electrice atmosferice;

B. Atentie! Se intra pe sectie de circulatie cu linie electrificata;

C. Pericol iminent de electrocutare;

86. Unde se amplaseaza reperul format dintr-o placa dreptunghiulara, in care sunt desenate doua triunghiuri de culoare neagra varf la varf, pe fond alb?

A. In fata tuturor semnalelor prevestitoare;

C. In fata semnalului prevestitor pe sectii de circulatie fara instalatii BLA;

D. Pe sectii de circulatie cu instalatii BLA , in fata semnalului prevestitor;

87. Care plumburi de control are dreptul sa le rupa impiegatul de miscare dispozitor in caz de nefunctionare a instalatiilor SCB ?

A. Cele prevazute in Instructia de manipulare a instalatiilor;

B. Cele prevazute in Instructia de evenimente;

C. Cele prevazute in Instructia de semnalizare;

88. Cum se da de catre IDM dispozitor incuviintarea ca se pot efectua lucrari la instalatiile SCB ?

A. Prin semnarea de luare la cunostinta a inscrierii facute de organul CT in RRLISC si notarea numelui si a orei;

B. Prin consimtamantul dat de IDM dispozitor in condica portativa;

C. Prin semnarea de luare la cunostinta a inscrierii facute de organul CT in registrul de cai libere si comenzi;

89. In cazul lucrarilor SCB care se executa la aparatele si instalatiile aflate la posturi de macazuri cine admite executarea lor ?

A. IDM dispozitor prin semnarea de luare la cunostinta a inscrierii facute de organul CT in registrul de cai libere si comenzi;

B. Acarii sau revizorii de ace pe baza dispozitiei scrise, data de IDM dispozitor ca organul CT a fost incuviintat sa execute lucrari;

C. Acarii sau revizorul de ace prin semnarea inscrierii facute de organul CT in registrul de comenzi;

90. Cum se face circulatia trenurilor si executarea manevrelor in timpul cat se lucreaza la instalatiile si aparatele SCB ?

A. In conformitate cu prevederile instalatiiructiei de evenimente;

B. Potrivit inscrierii facute de organul CT in RRLISC;

C. Potrivit dispozitiilor sefului de statie;

91. Care este sarcina organului CT dupa terminarea lucrarilor la instalatiile SCB?

A. Anunta numai verbal pe IDM dispozitor de terminarea lucrarilor si aplica sigiliile de control;

B. Impreuna cu seful statiei face probele de buna functionare si aplica sigiliile de control.

C. Inscrie in RRLISC data si ora terminarii lucrarilor, precum si eventualele conditii de circulatie, iar IDM dispozitor semneaza de luare la cunostinta a Inscrierilor facute.

92. In cazul in care lucrarile se executa cu condica portativa, organul de centralizare si telecomanda poate sa transmita prin radiograma sau telefonograma cuprinzand consimtamantul pentru executarea unei comenzi numai daca ?

A. Instalatia a fost adusa la normal si plumbuita;

B. Numai dupa ce instalatia a fost plumbuita;

C. Numai dupa ce instalatia a fost pusa in stare de functionare in urma probelor si consimtamantul a fost notat in condica portativa;

93. Dupa terminarea lucrarilor de pe teren ce face organul de centralizare si telecomanda cu condica portativa?

A. O preda impiegatului de miscare dispozitor din statia in care ia fost inmanata;

B. O preda postului de macazuri sau de bariera si in cazul ca nu exista o preda impiegatului de miscare;

C. O preda sefului de district unde se pastreaza pana la urmatoarea revizie;

94. Unde se dau consimtaminte pentru executarea parcurselor cand se lucreaza cu un singur electromecanic la un macaz centralizat indepartat de biroul de miscare?

A. In RRLISC;

B. In condica portativa;

C. In registrul unificat de miscare, cai libere si comenzi;

95. De unde si cui poate face organul de centralizare si telecomanda comunicarea restabilirii functionarii blocului de linie automat ?

A. Numai de pe teren, numai impiegatului de miscare dispozitor din statia din care a plecat pentru restabilirea deranjamentului;

B. Numai prin inscrierea in RRLISC in statia vecina dupa ce a parcurs toata distanta;

C. De pe teren prin radiograma, telefonograma sau in scris impiegatilor de miscare dispozitori din

ambele statii;

96. Cine poate declara defect si scos din functie blocul de linie automat ?

A. Organul de centralizare si telecomanda, dupa stabilirea cauzelor defectiunii;

B. Impiegatul de miscare cu avizul sefului de statie care supravegheaza circulatia in aceasta perioada;

C. Impiegatul de miscare cu aprobarea operatorului RC;

97. Unde nu se poate da consimtamantul scris al organelor SCB ca se pot executa comenzi in bloc?

A. registrul de cai libere, comenzi si miscare;

B. condica portativa cand lucrarile se executa la instalatii. nesituate in raza unor posturi;

C. RRLISC;

98. Cu cit timp inainte se avizeaza organelor SCB de catre IDM pentru asigurarea conditiilor si inscrierea consimtamantului?

A. cu suficient timp inainte;

B. cu minim 5 minute inainte;

C. cu maxim 5 minute;

99. Pozitia normala a sabotului de deraiere este:

A. asezat pe sina;

B. rasturnat de pe sina;

C. asezat sau rasturnat de pe sina, conform PTE al statiei;

100. In statiile cu BLA, se trece la circulatia trenurilor in sistemul intelegerii telefonice (cale libera) atat pe cale simpla cat si pe cale dubla atunci cand:

A. Doua sau mai multe semnale luminoase de trecere in linie curenta indica o lumina rosie, dau indicatii dubioase sau sant stinse;

B. La intreruperea functionarii oricarui circuit de cale de pe BLA;

C. Un singur semnal de trecere BLA este cu lumina rosie, dubioasa sau stins;

101. In cazul in care doua sau mai multe semnale luminoase de trecere in linie curenta indica o lumina rosie primul tren expediat pe baza de cale libera va circula astfel:

A. Trece fara sa opreasca in fata semnalelor luminoase de trecere cu lumina rosie cu exceptia semnalelor luminoase de trecere BLA care fac si functie de semnal de avarie la trecerea la nivel cu viteza de cel mult 20 Km/h pana la primul semnal luminos de trecere cu indicatia permisiva ;

B. Trece fara sa opreasca in fata semnalelor luminoase de trecere cu lumina rosie cu exceptia semnalelor luminoase de trecere BLA care fac si functie de semnal de avarie la trecerea la nivel cu viteza cu viteza de cel mult 15 Km/h cu deosebita atentie pana la semnalul urmator cu indicatia permisiva ;

C. Opreste in fata semnalelor luminoase de trecere BLA cu lumina rosie, dubioasa sau stinse, se convinge ca linia este libera si circula cu maxim 20 Km/h pana la primul semnal luminos de trecere cu indicatia permisiva ;

102. In cazul cand doua sau mai multe semnale luminoase de trecere in linie curenta indica o lumina rosie iar mecanicul primului tren expediat la cale libera nu a constatat nimic deosebit, circulatia urmatoarelor trenuri expediate pe baza de cale libera se va face astfel:

A. Trec fara sa opreasca in fata semnalelor luminoase de trecere cu lumina rosie cu exceptia semnalelor de trecere care fac si functia de semnale de avarie la trecerile de nivel cu viteza redusa;

B. Trec fara sa opreasca in fata semnalelor luminoase de trecere cu lumina rosie cu exceptia semnalelor de trecere care fac si functia de semnale de avarie la trecerile de nivel cu viteza stabilita;

C. Opresc in fata semnalelor luminoase de trecere cu lumina rosie, dubioase sau stinse, asteapta timp de 3 minute dupa care i-si continua mersul cu deosebita atentie, cu viteza maxima de 20 km / h pana la semnalul urmator;

103. Care din situatiile de mai jos nu impun schimbarea sistemului de circulatie de la BLA la circulatia de cale libera (intelegere telefonica) ?

A. Cand doua sau mai multe semnale luminoase de trecere in linie curenta indica o lumina rosie;

B. La intreruperea functionarii blocului de linie automat;

C. Cand un semnal luminos de trecere in linie curenta este stinse;

104. In caz de defectare a BLA cum face electromecanicul scoaterea lui din functie ?

A. Prin inscrierea in RRLISC si printr-o telegrama din statia de unde pleaca pentru remedierea deranjamentului;

B. Prin inscrierea cauzelor defectarii in RRLISC sau comunicarea prin telefonograma, radiograma, radiotelefon, de pe teren dupa stabilirea cauzelor indicandu-se si conditiile in care se va face circulatia trenurilor;

C. Prin inscrierea in RRLISC, dintr-o statia limitrofa distantei unde BLA este defect, imediat dupa sosirea in statie ;

105. Repunerea in functie a BLA se face de catre:

A. Seful statiei ;

B. IDM si operatorul RC dupa ce indicatiile de buna functionare au revenit pe aparatul de comanda;

C. Numai de personalul CT in functie de cel putin electromecanic SCB;

106. Cum se face circulatia trenurilor pe linia din stanga a sensului de mers in statii inzestrate cu semnal luminos de iesire prevazut cu indicator pentru semnalizarea iesirii trenului pe linia din stanga a caii duble ?

A. Intotdeauna pe linie falsa;

B. Pe baza indicatiei permisive a semnalului luminos de iesire la care indicatorul pentru semnalizarea iesirii trenurilor pe linia din stanga a caii duble este aprins;

C. Pe baza indicatiei permisive a semnalului luminos de iesire la care indicatorul pentru semnalizarea iesirii trenurilor pe linia din stanga a caii duble este stins si a ordinului de circulatie;

107. Care este inaltimea maxima la care placa de deraiere a sabotului in pozitie pe linie sa poata fi ridicata fata de ciuperca sinei ;

A. 20 mm fata de ciuperca sinei ;

B. 25 mm fata de ciuperca sinei ;

C. 30 mm fata de ciuperca sinei ;

108. Care este valoarea rezistentei de izolatie a conductoarelor bobinajului fata de corpul motorului EMM

A. Cel putin 5 Mohmi

B. Cel putin 2 Mohmi

C. Cel putin 10 Mohmi

109. Care este distanta minima de vizibilitate a unui semnal BLA pentru viteze mai mici de 120 Km/ora?

A. 300m ;

B. 400m ;

C. 600m ;

110. La cablurile SCB rezistenta de izolatie atat intre fire cit si intre fire si pamant trebuie sa fie:

A. Minim 5 Mohmi

B. Maxim 10 Mohmi

C. Minim 10 Mohmi

111. Inainte de a fi introduse in instalatii:

A. becurile de semnal se verifica la tensiunea nominala in regim pulsator;

B. becurile de semnal se verifica la tensiunea nominala (nepulsanta) ;

C. becurile de semnal nu se verifica;

112. Care este rezistenta minima de izolatie a surselor de curent continuu si alternativ, fata de masa fara deconectarea sarcinii ?

A. Minim 2 Mohmi

B. Minim 1 Kohm/Volt pentru valoarea maxima a tensiunii surselor

C. Minim 10 Mohmi pentru valoarea maxima a tensiunii surselor

113. Releele combinate fisa din instalatiile SCB se verifica de catre laboratoarele SCB:

A. anual;

B. la trei ani;

C. la sase ani;

114. Cand se masoara tensiunea in c.c. si c.a. la bornele releului KM ?

A. Trimestrial

B. Bianual

C. Anual

115. Jocul bolturilor la barele de tractiune si control la EMM nu trebuie sa depaseasca:

A. 0,75mm.

B. 1mm.

C. 0,50mm.

116. Rezistenta de izolatie a cablajelor din picheti trebuie sa fie minim:

A. 10 Mohmi.

B. 5 Mohmi.

C. 2 Mohmi.

117. Indicatiile semnalelor luminoase rutiere trebuie sa fie percepute corect de la o distanta de cel putin:

A. 3m.

B. 20m.

C. 50m.

118. Verificarea alternarii polaritatii de alimentare a circuitelor de cale cu AC/RC se face:

A. in cadrul reviziei la doua luni a circuitelor de cale;

B. in cadrul reviziei bianuale a circuitelor de cale;

C. in cadrul lucrarilor RC la circuitele de cale;

119. Vopsirea intregii instalatii de la barierele automate se face in cadrul:

A. primei revizii bianuale.

B. reviziei trimestriale.

C. reviziei anuale.

120. Care este valoarea rezistentei minime de balast in exploatare ?

A. Sa nu scada in nici o situatie sub valoarea de 1 ohmxKm pentru traverse din lemn

B. Sa nu scada in nici o situatie sub valoarea de 1 ohmxKm pentru traverse din beton armat

C. Sa nu scada in nici o situatie sub valoarea de 1,5 ohmxKm pentru traverse din beton armat

121. Care este distanta minima de vizibilitate a unui semnal luminos de iesire de la o linie abatuta ?

A. 400m;

B. 300m;

C. 200m;

122. Care este distanta minima de vizibilitate a unui semnal luminos de manevra ?

A. 100m

B. 200m

C. 300m

123. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca instalatiile de centralizare electrodinamica ?

A. Sa asigure dezavorarea parcursului de circulatie la ocuparea sectiunii izolate din spatele semnalului care prevesteste pe cel considerat sau a oricarei sectiuni dintre cele doua semnale;

B. Sa permita manevrarea macazurilor ocupate cu material rulant sau zavorate intr-un parcurs de circulatie;

C. Sa asigure la aparatul de comanda controlul ocuparii liniilor si macazurilor;

123. Instalatiile de centralizare de toate tipurile trebuie sa asigure zavorarea reciproca a macazurilor si semnalelor astfel incat sa nu permita:

A. Dezavorarea macazurilor din parcurs inainte de a fi depasite de tren chiar daca semnalul care a comandat parcursul a fost adus pe 'oprire';

B. Manevrarea macazurilor ocupate cu material rulant sau zavorate intr-un parcurs;

C. Punerea pe liber a unui semnal pentru un parcurs stabilit pe o linie ocupata;

124. Instalatiile de centralizare de toate tipurile trebuie sa asigure zavorarea reciproca a macazurilor si semnalelor astfel incit sa nu permita:

A. Manevrarea macazurilor care intra in parcursul comandat precum si macazurile care acopera parcursul sau punerea pe 'liber' a semnalului unui parcurs compatibil atunci cand semnalul care acopera parcursul comandat este pe 'oprire';

B. Inzavorarea totala a parcursului de circulatie la ocuparea sectiunii izolate din fata semnalului care prevesteste pe cel considerat sau a oricarei sectiuni dintre cele doua semnale;

C. Punerea pe liber a semnalelor corespunzatoare parcursului comandat daca macazurile care intra in parcurs precum si macazurile care acopera parcursul nu sant asezate si zavorate in pozitie corecta iar semnalele de acoperire a parcursurilor incompatibile nu sant blocate pe 'oprire';

125. Instalatiile de centralizare de toate tipurile trebuie sa asigure zavorarea reciproca a macazurilor si semnalelor astfel incit sa nu permita:

A. Manevrarea macazurilor care intra in parcursul comandat precum si macazurile care acopera parcursul sau punerea pe 'liber' a semnalului unui parcurs incompatibil atunci cand semnalul care acopera parcursul comandat este pus pe 'liber';

B. Punerea pe 'liber' a semnalelor corespunzatoare parcursului comandat daca macazurile care acopera parcursul nu sant asezate si zavorate in pozitie corecta iar semnalele de acoperire ale parcursurilor incompatibile nu sunt pe 'liber';

C. Manevrarea macazurilor ocupate cu material rulant sau zavorate intr-un parcurs sau punerea pe 'liber' a unui semnal pentru un parcurs stabilit la linie ocupata;

126. Care trebuie sa fie valoarea tensiunii la bornele releului KM pentru ambele pozitii ale macazului la scoaterea sigurantei din circuitul de control?

A. max 90% din tensiunea de cadere a releului;

B. max 90% din tensiunea de neatragere a releului;

C. 0V;

127. Care este tensiunea reziduala maxim admisa, masurata la bornele releului de foc tip NF1A-200R sau NF1LA-200R cu infasurarile conectate in paralel, la scoaterea becului ?

A. 2,3V;

B. 1,7V;

C. 1,15V;

128. Care este tensiunea reziduala maxim admisa, masurata la bornele releului de foc tip NF1A-200R sau NF1LA-200R cu infasurarile conectate in serie, la scoaterea becului ?

A. 2,3V;

B. 1,7V;

C. 1,15V;

129. Care este rezistenta minima de izolatie a joantelor lipite in stare uscata ?

A. Minim 10 ohmi;

B. Minim 20 ohmi;

C. Minim 30 ohmi;

130. Masurarea rezistentei de izolatie a cablurilor electromecanismelor de macaz in cadrul reviziei anuale se face:

A. Numai la firele in functie cu deconectarea de pe borne;

B. La toate firele din cablu cu deconectarea de pe borne;

C. Numai la firele de rezerva;

132. De unde este permisa actionarea unui semnal pe liber?

A. Din sala de relee in cazul instalatiilor CED;

B. Numai de la parghiile sau butoanele de actionare;

C. De pe teren in caz de deranjament;

133. Cum se face depasirea inductorului de 500Hz activ?

A. numai prin reducerea corespunzatoare a vitezei;

B. prin actionarea butonului 'atentie';

C. prin actionarea butonului 'depasire ordonata' ;

134. Ce verifica inductorul de 500 Hz la trecerea locomotivei peste el ?

A. Controlul vigilentei mecanicului ;

B. Controlul vitezei V 1 cand trece pe langa semnal;

C. Controlul vitezei V 2 ;

135. La ce distanta fata de semnal se monteaza in mod normal inductirul de 500 Hz ?

A. 200 m

B. 250 m

C. 230 m

136. Ce tip si unde se monteaza inductorul de cale la restrictie de viteza ?

A. 1000 Hz in dreptul paletei galbene

B. 500 Hz la distanta de 250m de discul rosu

C. 1000 Hz in dreptul discului galben

137. Care sunt tolerantele de gabarit admise in exploatare la inductorul de cale ?

A. Inaltime 25 +/- 10mm ; orizontal 290 +/- 10mm

B. Inaltime 25 +/- 10mm; orizontal 280 +/- 10mm

C. Inaltime 35 +/- 10mm ; orizontal 290 +/- 10mm

138. Care este tensiunea minima la releul conectat in placuta de aparataj si montat in schema focurilor de semnal alimentate in c.a.?

A. 0,3 V cand tensiunea la becul semnalului este mai mica de 8 V;

B. 0,3 V cand tensiunea la becul semnalului este 12 V;

C. 0,3 V cand tensiunea la becul semnalului este mai mare sau egala cu de 8 V;

139. Care este curentul indicat de miliampermetru la un inductor de cale de 500 Hz activ ?

A. 0-25 diviziuni

B. 0-35 diviziuni

C. 0-30 diviziuni

140. La care 'limitari de viteza' se monteaza inductori de 2000 Hz?

A. Limitare de viteza care semnalizeaza portiuni de linie unde vitezele de circulatie au o limitare cu valoare de cel putin 30Km/h mai mica decat viteza liniei.

B. Limitare de viteza care semnalizeaza portiuni de linie unde viteza de circulatie are o limitare cu valoare de cel putin 35km/h mai mica decat viteza liniei.

C. Limitare de viteza care semnalizeaza portiuni de linie unde viteza de circulatie are o limitare cu valoare de cel putin 25km/h mai mica decat viteza liniei.

141. Care este starea inductorilor de 500, 1000, 2000 Hz la un semnal de intrare cu indicatia 'V-G'?

A. 500 Hz activ (A), 1000 Hz pasiv (P), 2000 Hz pasiv (P).

B. 500 Hz - A, 1000 Hz - P, 2000 Hz - A.

C. 500 Hz - A, 1000 Hz - A, 2000 Hz - P.

142. Care este starea inductorilor de 500, 1000, 2000 Hz la un semnal de parcurs cu indicatia 'G-clipitor'?

A. 500 Hz - P, 1000 Hz - P, 2000 Hz - A.

B. 500 Hz - P, 1000 Hz - A, 2000 Hz - P.

C. 500 Hz - A, 1000 Hz - P, 2000 Hz - P.

143. Care este starea inductorilor de 500, 1000, 2000 Hz la un semnala de intrare cu indicatia 'Galben'?

A. 500 Hz - P, 1000 Hz - A, 2000 Hz - P.

B. 500 Hz - A, 1000 Hz - P, 2000 Hz - P

C. 500 Hz - P, 1000 Hz - P, 2000 Hz - P.

144. Care este starea inductorilor de 500, 1000, 2000 Hz la un semnal de iesire cu indicatia 'G-G'?

A. 500 Hz - A, 1000 Hz - A, 2000 Hz - P.

B. 500 Hz - A, 1000 Hz - P, 2000 Hz - A.

C. 500 Hz - P, 1000 Hz - P, 2000 Hz - P.

145. Care este starea inductorilor de 500, 1000, 2000 Hz la un semnal de intrare cu indicatia 'Rosu'?

A. 500 Hz - A, 1000 Hz - P, 2000 Hz -P.

B. 500 Hz -A,1000 Hz -P, 2000 Hz -A.

C. 500 Hz -A, 1000 Hz -A, 2000Hz -A.

146. Care este starea inductorilor de 500, 1000, 2000 Hz la un semnal de iesire cu indicatia 'Verde'?

A. 500 Hz - P, 1000 Hz - P, 2000 Hz - A.

B. 500 Hz - A, 1000 Hz - P, 2000 Hz - P.

C. 500 Hz - P, 1000 Hz - P, 2000 Hz - P.

147. Care este starea inductorilor de 500, 1000, 2000 Hz la un semnal de intrare cu indicatia de chemare 'Alb lunar clipitor'?

A. 500 Hz - A, 1000 Hz - P, 2000 Hz - A.

B. 500 Hz - A, 1000 Hz - A, 2000 Hz - P.

C. 500 Hz - P, 1000 Hz - P, 2000 Hz - A.

148. Care este starea inductorilor de 500, 1000, 2000 Hz la un semnal de intrare 'Stins'?

A. 500 Hz - A, 1000 Hz - P, 2000 Hz - A.

B. 500 Hz - A, 1000 Hz - A, 2000 Hz - P.

C. 500 Hz - A, 1000 Hz - A, 2000 Hz - A.

149. Care este starea inductorilor de 500, 1000, 2000 Hz la un semnal de trecere BLA cu indicatia 'Verde'?

A. 500 Hz - A, 1000 Hz - P, 2000 Hz - P.

B. 500 Hz - P, 1000 Hz - P, 2000 Hz - P.

C. 500 Hz - P, 1000 Hz - A, 2000 Hz - P.

150. Care este starea inductorilor de 500, 1000, 2000 Hz la un semnal de trecere BLA care face si functia de semnal prevestitor la indicatia 'G-clipitor'?

A. 500 Hz - P, 1000 Hz - A, 2000 Hz - P.

B. 500 Hz - A, 1000 Hz - P, 2000 Hz - P.

C. 500 Hz - P, 1000 Hz - P, 2000 Hz - P.

151. Care este starea inductorilor de 500, 1000, 2000 Hz la semnal de trecere BLA cu indicatia 'Galben'?

A. 500 Hz - P,1000 Hz -P , 2000 Hz - A.

B. 500 Hz - P, 1000 Hz - A, 2000 Hz - P.

C. 500 Hz - P, 1000Hz - P, 2000 Hz - P.

152. Care este starea inductorilor de 1000, 2000Hz la un semnal de iesire cu indicatia 'Alb Lunar'?

A. 1000 Hz - A, 2000 Hz - A.

B. 1000 Hz - A, 2000 Hz - P.

C. 1000 Hz - P, 2000 Hz - A.

153. Nu se considera deranjament la instalatiile ECT:

A. Scoaterea planificata din functiune a instalatiei;

B. Scoaterea accidentala din functiune a instalatiei;

C. Orice perturbare prin care aparatele si instalatiile nu mai indeplinesc conditiile tehnice de functionare si siguranta;

154. Care deranjamente se pot incadra la categoria a II-a?

A. cele fara intarzieri de trenuri;

B. cele care au provocat numai intarzierea trenurilor de marfa;

C. cele care au provocat numai intarzierea trenurilor de calatori;

155. La ce categorie a deranjamentelor cu intarzieri de trenuri se incadreaza defectarile din vina personalului?

A. I-9.

B. I-10.

C. II-10.

156. La ce categorie a deranjamentelor fara intarzieri de trenuri se incadreaza defectarile din vina personalului?

A. I-9.

B. I-10.

C. II-10.


NOTIUNI GENERALE DE ELECTROTEHNICA. MASURARI ELECTRICE. COMPONENTE SI ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE SPECIFICE INSTALATIILOR SCB

(materia 2 - cod M2)


1. Daca un bec este alimentat la o tensiune mai mare decat cea nominala?

A. nu lumineaza;

B. lumineaza slab;

C. se poate arde;

2. Care este expresia Legii lui Ohm pentru un circuit electric?

A. I=UxR;

B. I=U/R;

C. P=UxI;

3. Legea I a lui Kirchhoff se aplica pentru:

A. un nod de retea ;

B. un ochi de retea;

C. latura de circuit;

4. Legea a II a lui Kirchhoff se aplica pentru:

A. un nod de retea ;

B. un ochi de retea;

C. latura de circuit;

5.Care din teoremele de mai jos reprezinta Legea I a lui Kirchhoff:

A. intensitatea curentului electric intr-un circuit electric este direct proportionala cu tensiunea si invers proportionala cu rezistenta electrica din circuit;

B. Suma intensitentilor curentilor care ies dintr-un nod este egala cu suma intensitatilor care intra in nodul respective

C. Suma algebrica a tensiunilor dintr-un ochi de retea este egala cu suma algebrica a tensiunilor electromotoare din ochiul respectiv;

6.Care din teoremele de mai jos reprezinta Legea a II a lui Kirchhoff:

A. intensitatea curentului electric intr-un circuit electric este direct proportionala cu tensiunea si invers proportionala cu rezistenta electrica din circuit;

B. Suma algebrica a intensitatilor curentilor care se intalnesc intr-un nod este nula

C. Suma algebrica a tensiunilor dintr-un ochi de retea este egala cu suma algebrica a tensiunilor electromotoare din ochiul respectiv;

7. Capacitatea unui grup de condensatori legati in paralel este egala cu:

A. raportul capacitatilor condensatorilor componenti;

B. diferenta capacitatilor condensatorilor componenti;

C. suma capacitatilor condensatorilor componenti;

8. Rezistenta echivalenta a unui grup de rezistoare legate in serie este egala cu:

A. raportul rezistentei electrice a rezistoarelor componente;

B. diferenta rezistentei electrice a rezistoarelor componente;

C. suma rezistentelor electrice a rezistoarelor componente;

9. Rezistenta echivalenta a unui grup de rezistoare legate in paralel este:

A. mai mica decat valoarea celei mai mici rezistente;

B. mai marea decat valoarea celei mai mari rezistente;

C. suma rezistentelor electrice a rezistoarelor componente;

10. Care din adresele de mai jos din fisele de montaj ale instalatiilor SCB poate reprezenta bornele unui condensator:

A. P1-P2.

B. C1-C2.

C. K1-K2.

11. Care din cele 5 bobine ale releului KAIF1-100, atunci cand acesta indeplineste functia de releu PM, are rolul de comutare a armaturii polarizate:

A. bobina de 2x50 Ω;

B. bobina de 0,35 Ω;

C. bobina de 690 spire;

12. Care din cele 5 bobine ale releului KAIF1-100, atunci cand acesta indeplineste functia de releu PM, are rolul de automentinere a releului pe perioada manevrarii macazului:

A. bobina de 2x50 Ω;

B. bobina de 0,35 Ω;

C. bobina de 690 spire;

13. Care din cele 5 bobine ale releului KAIF1-100, atunci cand acesta indeplineste functia de releu PM, are rolul de realizare a temporizarii pentru ca releul sa nu se dezexcite la macazurile conjugate atunci cand se trece de la actionarea primului electromecanism la cel de al doilea electromecanism:

A. bobina de 2x50 Ω;

B. bobina de 0,35 Ω;

C. bobina de 690 spire;

14. Pentru un releu de tensiune (de exemplu NF1-800) care dintre parametrii electrici de mai jos pot fi gasiti intre caracteristicile tehnice ale acestora :

A. Tensiunea maxima de atragere;

B. Tensiunea minima de atragere;

C. Tensiunea minima de cadere;

15. Releele combinate utilizate in instalatiile SCB sunt:

A. de tip fisa numai cu armatura neutrala;

B. de tip fisa cu armatura polarizata si armatura neutrala;

C. de tip fisa numai cu armatura polarizata;

16. Transformatorul SCM-2 poate fi utilizat ca transformator coborator de tensiune?

A. Da;

B. Nu;

C. Fiind un transformator care asigura numai separatia galvanica a circuitelor de control macaz are raportul de transformare 1:1;

17. La un circuit separat galvanic printr-un transformator, o punere la masa a unei borne a infasurarii secundare se reflecta:

A. in cel putin una din celelalte borne ale infasurarii secundare;

B. in primar;

C. intotdeauna, in toate bornele infasurarilor secundare;

18. Montarea in circuitele de curent continuu a condensatoarelor polarizate (electrolitice) se face:

A. in mod obligatoriu cu respectarea polaritatii condensatoarelor (+ la +, - la - );

B. nu se tine cont de polaritatea acestora;

C. in mod obligatoriu cu inversarea polaritatii condensatoarelor (- la + si + la - );

19. Numerotarea contactelor releelor cod fisa privind releul dinspre borne se face :

A. de la dreapta spre stanga, de sus in jos ;

B. de la stanga spre dreapta, de jos in sus ;

C. de la stanga spre dreapta, de sus in jos ; 

19. Numerotarea contactelor releelor fisa privind releul dinspre borne se face :

A. de la dreapta spre stanga, de sus in jos ;

B. de la stanga spre dreapta, de jos in sus ;

C. de la stanga spre dreapta, de sus in jos ; 

19. Numerotarea locurilor releelor dintr-o rama normala de relee se face :

A. de la dreapta spre stanga, de sus in jos ;

B. de la stanga spre dreapta, de jos in sus ;

C. de la stanga spre dreapta, de sus in jos ; 


20. Curentul de alimentare al releelor directoare din instalatiile BLA trebuie sa fie :

A. 110 mA ;

B. 75 mA ;

C. 11,5 mA ;.

21. Sigurantele fisa de 5A din instalatiile SCB sunt marcate cu culoarea:

A. neagra ;

B. galbena ;

C. rosie ;

21. Sigurantele fisa de 2A din instalatiile SCB sunt marcate cu culoarea:

A. neagra ;

B. galbena ;

C. rosie ;


22. Din punct de vedere constructiv, prizele releelor cod fisa nu exista in urmatoarele variante:

A. cu trei randuri de contacte;

B. cu patru randuri de contacte;

C. cu cinci randuri de contacte;

23. Contactul 231 al unui releu cod fisa poate fi :

A. contact de lucru ;

B. contact mobil;

C. contact de repaus ;

23. Contactul 52 al unui releu fisa poate fi :

A. contact de lucru ;

B. contact mobil;

C. contact de repaus ;

23. Contactul 63 al unui releu fisa poate fi :

A. contact de lucru ;

B. contact mobil;

C. contact de repaus ;

24. Numerotarea contactelor releelor cod fisa privind releul dinspre borne se face :

A. de la dreapta spre stanga, de sus in jos ;

B. de la stanga spre dreapta, de jos in sus ;

C. de la stanga spre dreapta, de sus in jos ;

25. Un invertor este utilizat pentru :

A. transformarea energiei electrice de tip alternativ in energie electrica de tip continuu ;

B. transformarea energiei electrice de tip continuu in energie electrica de tip alternativ ;

C. transformarea parametrilor energiei electrice de tip alternativ;

24. Tensiunea nominala a unui releu NF1 800 este de  :

A. 8 V ;

B. 12 V ;

C. 24 V ;

24. Tensiunea de atragere a unui releu NF1 800 este de  :

A. 8 V ;

B. 12 V ;

C. 24 V ;



INSTALATII SCB MECANICE

(materia 3 - cod M3)


37. Instalatiile de centralizare de toate tipurile trebuie sa asigure zavorirea reciproca a macazurilor si semnalelor astfel incit sa nu permita:

A. Dezavorirea macazurilor din parcurs inainte de a fi depasite de tren chiar daca semnalul care a comandat parcursul a fost adus pe 'oprire';

B. Manevrarea macazurilor ocupate cu material rulant sau zavorite intr-un parcurs;

C. Punerea pe liber a unui semnal pentru un parcurs stabilit pe o linie ocupata;

38. Instalatiile de centralizare de toate tipurile trebuie sa asigure zavorirea reciproca a macazurilor si semnalelor astfel incit sa nu permita:

A. Manevrarea macazurilor care intra in parcursul comandat precum si macazurile care acopera parcursul sau punerea pe 'liber' a semnalului unui parcurs compatibil atunci cand semnalul care acopera parcursul comandat este pe 'oprire';

B. Inzavorirea totala a parcursului de circulatie la ocuparea sectiunii izolate din fata semnalului care prevesteste pe cel considerat sau a oricarei sectiuni dintre cele doua semnale;

C. Dezavorirea macazurilor din parcurs inainte de a fi depasite de tren chiar daca semnalul care a comandat parcursul a fost adus pe 'oprire';

39. Instalatiile de centralizare de toate tipurile trebuie sa asigure zavorirea reciproca a macazurilor si semnalelor astfel incit sa nu permita:

A. Manevrarea macazurilor care intra in parcursul comandat precum si macazurile care acopera parcursul sau punerea pe 'liber' a semnalului unui parcurs compatibil atunci cand semnalul care acopera parcursul comandat este pe 'oprire';

B. Inzavorirea totala a parcursului de circulatie la ocuparea sectiunii izolate din fata semnalului care prevesteste pe cel considerat sau a oricarei sectiuni dintre cele doua semnale;

C. Punerea pe liber a semnalelor corespunzatoare parcursului comandat daca macazurile care intra in parcurs precum si macazurile care acopera parcursul nu sint asezate si zavorite in pozitie corecta iar semnalele de acoperire a parcursurilor incompatibile nu sint blocate pe 'oprire';

40. Instalatiile de centralizare de toate tipurile trebuie sa asigure zavorirea reciproca a macazurilor si semnalelor astfel incit sa nu permita:

A. Manevrarea macazurilor care intra in parcursul comandat precum si macazurile care acopera parcursul sau punerea pe 'liber' a semnalului unui parcurs incompatibil atunci cand semnalul care acopera parcursul comandat este pus pe 'liber';

B. Punerea pe 'liber' a semnalelor corespunzatoare parcursului comandat daca macazurile care acopera parcursul nu sint asezate si zavorite in pozitie corecta iar semnalele de acoperire ale parcursurilor incompatibile nu sunt pe 'liber';

C. Manevrarea macazurilor ocupate cu material rulant sau zavorite intr-un parcurs sau punerea pe 'liber' a unui semnal pentru un parcurs stabilit la linie ocupata;


1. In statiile prevazute numai cu instalatii tip SBW sau cu tablouri mecanice cu chei, se asigura prin instalatie:

A. controlul pozitiei macazurilor si semnalelor din parcurs prin intermediul incuietorilor de control pentru macazuri.

B. controlul liniei de garare pentru parcursul de intrare.

C. controlul marcilor de siguranta pentru parcursul comandat, marcile de siguranta trebuind sa fie libere.

3. La incuietorile cu doua chei pentru controlul pozitiei macazurilor, cheile servesc pentru :

A. controlul pozitiei macazului – cheia din stanga privind dinspre locasul cheilor;

B. controlul pozitiei macazului – cheia din dreapta privind dinspre locasul cheilor;

C. cheia din stanga controleaza pozitia dezlipita a limbii macazului iar cheia din dreapta controleaza pozitia lipita a limbii macazului (privind dinspre locasul cheilor);

4. Cheia de control a unei incuietori cu doua chei si implicit a macazului respectiv, poate fi:

A. numai cheia din stanga(privind dinspre locasul cheilor) ;

B. numai cheia din dreapta (privind dinspre locasul cheilor);

C. oricare din cele doua chei, in functie de programul de inzavorare al statiei;

5. Starea normala a macazurilor (in intervalele libere de circulatie),pentru o instalatie SBW este :

A. incuiate pentru parcursul asigurat la linia directa;

B. incuiate pentru un parcurs executat la o linie libera, daca linia directa este ocupata);

C. descuiate, cu ciocurile incuietorilor coborate;

6. Starea normala (atunci cand nu este executat nici un parcurs) a campurilor de asigurare si despiedicare, este :

A. toate campurile (de la BM si cabine sunt rosii);

B. toate campurile (de la BM si cabine sunt albe);

C. campurile de asigurare de la cabine sunt albe, iar campurile de despiedicare de la BM sunt rosii;

7. Asigurarea electrica a efectuarii parcursului se face prin:

A. campul de asigurare de la BM si campul de despiedicare de la aparatul de manevra, prin actionarea inductorului de bloc de catre acar;

B. campul de asigurare de la aparatul de manevra si campul de despiedicare de la BM, prin actionarea inductorului de bloc de catre IDM;

C. campul de asigurare de la aparatul de manevra si campul de despiedicare de la BM, prin actionarea inductorului de bloc de catre acar;

8 In aparatul de comanda al instalatiilor SBW exisa manete utilizate pentru executarea parcursurilor. Aceste sunt prevazute:

A. pentru fiecare capat de statie si pentru fiecare linie cuprinsa in bloc, denumite manete de directie;

B. pentru fiecare capat de statie si pentru fiecare linie cuprinsa in bloc, denumite manete de parcurs;

C. cate o singura maneta pentru fiecare capat de statie, denumita maneta de directie;

9 In aparatele de manevra ale instalatiilor SBW exisa manete utilizate pentru executarea parcursurilor. Aceste sunt:

A. pentru fiecare linie cuprinsa in bloc si pentru fiecare sens de circulatie, denumite manete de parcurs;

B. pentru fiecare linie cuprinsa in bloc si pentru fiecare sens de circulatie, denumite manete de directie;

C. cate o singura maneta, denumita maneta de directie;

10. Asigurarea/despiedicarea electrica a parcursurilor se executa prin apasarea parghiei campului de asigurare/despiedicare de catre acar/IDM, astfel:

A. se invarte manivela inductorului de 10-12 ori, simultan de cei doi (acar/IDM), pana la schimbarea completa a campului;

B. se invarte de acar/IDM manivela inductorului de 10-12 ori, pana la schimbarea completa a campului;

C. se invarte de acar/IDM manivela inductorului de cel putin 18 ori, pana la schimbarea completa a campului;

11. Cum se procedeaza pentru readucerea la normal a instalatiilor cand campurile de despiedicare/asigurare nu revin la normal in urma despiedicarii parcursului:

A. se insista prin invartirea prelungita, de catre IDM si acar, a manivelei inductorului de bloc;

B. se loveste usor in cutia electrica a aparatelor de comanda si de manevra, invartindu-se in continuare manivela inductorului de bloc de catre IDM;

C. dupa consemnarea in RRLISC, se rup sigiliile de control de la ferestrele campurilor de despiedicare si de asigurare, dupa care se actioneaza manual indicatorul campului, pana ce acesta isi schimba complet culoarea din alb in rosu, dupa care se aplica plumbul statiei;

12. Cum se procedeaza cand o incuietoare de macaz se defecteaza in pozitia incuiata, iar interventia organului SCB ar fi tardiva, provocandu-se intarzieri de trenuri :

A. se opreste circulatia si manevra trenurilor in zona respectiva, pana la remedierea deranjamentului de organul SCB ;

B. din dispozitia sefului de statie, cu avizul organului SCB, dupa consemnarea in RRLISC, se rupe ciocul incuietorii iar trenurile se primesc/expediaza in/din statie, cu semnale pe oprire; 

C. din dispozitia sefului de statie, cu avizul organului SCB, dupa consemnarea in RRLISC, se rupe ciocul incuietorii iar trenurile se primesc/expediaza in/din statie, cu semnale pe liber daca dupa ruperea ciocului cheia de control poate fi scoasa din incuietoare;

13. In statiile inzestrate cu instalatii CELS, la intreruperea alimentarii cu energie electrica a statiei, asigurarea/despiedicarea parcursurilor se va face:

A. normal in bloc, la fel ca atunci cand exista sursa de energie electrica, dar numai dupa verificarea pe teren a starii de liber a sectiunilor izolate (de marca si linia de garare);

B. normal in bloc, dupa consemnarea in RRLISC si cuplarea inductorilor de putere, dar numai dupa verificarea pe teren a starii de liber a sectiunilor izolate (de marca si linia de garare);

C. normal in bloc, dupa consemnarea in RRLISC si cuplarea inductorilor de putere, fara verificarea pe teren a starii de liber a sectiunilor izolate (de marca si linia de garare);

14.La instalatiile SBW inzestrate cu instalatii CELS, executarea parcursurilor de circulatie la ocuparea accidentala a sectiunilor izolate din parcurs se va face:

A. normal in bloc,cu semnale pe liber, dar numai dupa verificarea pe teren a starii de liber a sectiunilor izolate (de marca si linia de garare) de catre agent M autorizat;

B. in mod obligatoriu cu semnale pe oprire, dar numai dupa verificarea pe teren a starii de liber a sectiunilor izolate (de marca si linia de garare) si a corectitudinii efectuarii parcursului de catre agent M autorizat;

C. normal in bloc, dupa consemnarea in RRLISC si cuplarea inductorilor de putere, fara verificarea pe teren a starii de liber a sectiunilor izolate (de marca si linia de garare);

15. Circulatia sau manevra trenurilor peste un macaz atacat in fals este permisa numai daca acesta s-a verificat pe teren si s-a obtinut acordul scris (consemnat in RRLISC) al:

A. numai al organelor SCB;

B. numai al organelor de linii;

C. numai al organelor L + SCB + sef statie;

16.La instalatiile SBW inzestrate cu instalatii CELS, semnalizarea ocuparii sectiunilor izolate se face:

A. intotdeauna prin aprinderea indicatorilor sectiunilor respective;

B. intotdeauna prin stingerea indicatorilor sectiunilor respective;

C. prin aprinderea sau stingerea indicatorilor sectiunilor respective, conform proiectului instalatiei;

17. In caz de rupere a transmisiei, semafoarele de intrare trebuie sa :

A. treaca automat pe pozitia corespunzatoare semnalului mecanic prevestitor;

B. ramana in pozitia in care era semnalul in momentul ruperii transmisiei;

C. treaca automat pe oprire;


18. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca campul electric de curent alternativ ?

A. Fiecare bobina trebuie sa aiba o rezistenta electrica de 25 ohmi

B. Dupa blocarea campului sa permita o noua actionare a tijei de apasare

C. Jocul longitudinal al axei sectorului dintat sa nu fie mai mare de 1mm

19. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca campul electric de curent alternativ ?

A. Paleta magnetica in pozitie atrasa sa aiba un intrefier de 1mm

B. Dupa blocarea campului sa permita o noua actionare a tijei de apasare

C. Jocul longitudinal al axei sectorului dintat sa nu fie mai mare de 1mm

20. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca campul electric de curent alternativ ?

A. Cutitele basculorului in pozitii extreme sa angreneze in dintii sectorului cel putin 1,5mm iar in pozitie mijlocie cel putin 1mm

B. Fiecare bobina trebuie sa aiba o rezistenta electrica de 20 ohmi

C. Jocul longitudinal al axei sectorului dintat sa nu fie mai mare de 0,5mm

21. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca campul electric de curent alternativ ?

A. Cutitele basculorului in pozitii extreme sa angreneze in dintii sectorului cel putin 1,5mm iar in pozitie mijlocie cel putin 1mm

B. Fiecare bobina trebuie sa aiba o rezistenta electrica de 20 ohmi

D. Cutitele basculorului in pozitii extreme sa angreneze in dintii sectorului cel putin 1mm iar in pozitie mijlocie cel putin 0,5mm

22. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca campul electric de curent alternativ ?

A. Dupa blocarea campului tija de blocare sa ramana coborata fata de pozitia initiala cu 13mm +/- 0,1mm

B. Jocul longitudinal al paletei magnetice sa nu fie mai mare de 0,5mm

C. Paleta magnetica in pozitie atrasa sa aiba un intrefier de 1,5mm

23. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca campul electric de curent alternativ ?

A. Jocul longitudinal al paletei magnetice sa nu fie mai mare de 0,5mm

B. Paleta magnetica in pozitie atrasa sa aiba un intrefier de 1,5mm

C. Cursa tijei de apasare sa fie 20mm - 21mm


24. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca campul electric de curent alternativ ?

A. Blocarea campului sa se produca dupa ce sectorul dintat a coborat cu 2 dinti iar deblocarea lui sa se faca la ridicarea lui cu toti dintii

B. Dupa blocarea campului sa nu permita o noua actionare a tijei de apasare

C. Clanta de ajutor sa impiedice coborarea discului in pozitiile finale ale sectorului

25. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca campul electric de curent alternativ ?

A. Blocarea campului sa se produca dupa ce sectorul dintat a coborat cu 2 dinti iar deblocarea lui sa se faca la ridicarea lui cu toti dintii

B. Clanta de ajutor sa impiedice coborarea discului in pozitiile finale ale sectorului

C. La apasarea sectorului de jos in sus aceasta sa nu scape in dreptul cutitelor

26. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca inductorul de bloc ?

A. Tensiunea in gol la manevrare normala a inductorului (2 - 3 invartituri pe secunda) trebuie sa fie de cel putin 50V la inductoarele cu un singur magnet

B. Tensiunea in gol la manevrare normala a inductorului (2 - 3 invartituri pe secunda) trebuie sa fie de 65V la cele cu 9 magneti

C. Tensiunea in gol la manevrare normala a inductorului (2 - 3 invartituri pe secunda) sa fie de 75V la cele cu 6 magneti

27. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca inductorul de bloc ?

A. Tensiunea in gol la manevrare normala a inductorului (2 - 3 invartituri pe secunda) trebuie sa fie de 65V la cele cu 9 magneti

B. Tensiunea in gol la manevrare normala a inductorului (2 - 3 invartituri pe secunda) sa fie de 75V la cele cu 6 magneti

C. Sa se roteasca usor si numai dintr-un singur sens

28. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca inductorul de bloc ?

A. Sa aiba o putere suficienta ca sa actioneze in mod normal doua campuri legate in serie cu o rezistenta de 2000 ohmi

B. Sa aiba o putere suficienta ca sa actioneze in mod normal doua campuri legate in paralel cu o rezistenta neinductiva de 1000 ohmi

C. Sa aiba o putere suficienta ca sa actioneze in mod normal doua campuri legate in serie cu o rezistenta neinductiva de 1000 ohmi

29. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca inductorul de bloc ?

A. Sa aiba o putere suficienta ca sa actioneze in mod normal doua campuri legate in serie cu o rezistenta de 2000 ohmi

B. Sa aiba o putere suficienta ca sa actioneze in mod normal doua campuri legate in paralel cu o rezistenta neinductiva de 1000 ohmi

C. Corpul inductorului sa fie izolat fata de masa aparatului

30. Care sunt limitele de distanta intre armatura si bobina electromagnetului la electrocuplajele de semnal ?

A. 0,2-0,4mm

B. 0,3-0,5mm

C. 0,5- 1mm

31. Care este lungimea minima a nodurilor de legare la transmisiile de sarma ?

B. 100 mm

C. 200 mm

C. 150 mm

32. Care este lungimea minima a nodurilor de legare la transmisiile de sarma ?

A. 150 mm

C. 200 mm

C. 250 mm


33. La ce distanta se monteaza dispozitivul de blocare fata de locul de anclansare a compensatorului de semnal ?

A. La interval de 3 dinti

B. La interval de 5 dinti

C. La interval de 7 dinti

33. La ce distanta se monteaza dispozitivul de blocare fata de locul de anclansare a compensatorului de subsol ?

A. La interval de 3 dinti

B. La interval de 5 dinti

C. La interval de 7 dinti


34. Sageata maxima pentru transmisii din sarma trebuie sa nu depaseasca?

A. 50 mm;

B. 70 mm;

C. 90 mm;

34. Sageata maxima pentru transmisii din sarma trebuie sa nu depaseasca?

A. 30 mm;

B. 50 mm;

C. 70 mm;


34. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca compensatoarele pentru transmisii din sarma ?

A. La manevrarea transmisiei pierderea de cursa la compensatoare sa nu fie mai mare de 25mm

B. La manevrarea transmisiei pierderea de cursa la compensatoare sa nu fie mai mare de 30mm

C. Sa nu permita actionarea aparatelor legate de transmisie decat la parghia destinata acestui scop

35. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca compensatoarele pentru transmisii din sarma ?

A. La manevrarea transmisiei pierderea de cursa la compensatoare sa nu fie mai mare de 30mm

B. La variatiile de temperatura sa fie asigurata cursa de rupere

C. Sa nu permita actionarea aparatelor legate de transmisie decat la parghia destinata acestui scop

36. Care din urmatoarele conditii trebuie sa le indeplineasca transmisiile mecanice ?

A. Sarma folosita pentru manevrarea semnalelor sa aiba diametrul de 5mm . Se admite micsorarea diametrului din cauza uzurii cu cel mult 1mm

B. Distanta intre stalpii de transmisie trebuie sa fie de maxim 12m in aliniament si 12m in curbe pentru sarma de 4mm

C. Canalele sa fie mai jos de talpa sinei cu cel putin 10mm si cu maximum 50mm

37. Nodurile de legare a transmisiei trebuie sa aiba o lungime de cel putin:

A. 150mm

C. 160mm

D. 140mm

38. Distanta intre stalpii de transmisie pentru sarma de 4mm diametru trebuie sa fie

A. Maxim 12m in aliniament si 10m in curbe

B. Maxim 10m in aliniament si 8m in curbe

C. Maxim 15m in aliniament si 12m in curbe

39. Canalele de transmisie trebuie sa fie mai jos de talpa sinei cu:

A. Cel putin 15mm si cu maximum 50mm

B. Cel putin 10mm si cu maximum 50mm

C. Cel putin 10mm si cu maximum 40mm

40. Stalpii de transmisie trebuie sa fie ingropati:

A. Cel putin 400mm

B. Cel putin 600mm

C. Cel putin 500mm

41. Transmisia trebuie sa fie fata de ciuperca sinei la o Inaltime de:

A. Cel mult 150mm

B. 150mm - 300mm

C. 200mm - 300mm

41. Sarma de transmisie trebuie sa aiba diametrul de 4 mm pentru:

A. macazuri;

B. semnale;

C. bariere

41. Sarma de transmisie trebuie sa aiba diametrul de 5 mm pentru:

A. macazuri, zavoare si bariere;

B. semnale;

C. numai macazuri si bariere;


INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRODINAMICA SI ELECTRONICA

(materia 4 - cod M41);


1. Atacarea in fals a unui macaz centralizat electrodinamic se semnalizeaza intotdeauna(daca nu exista un deranjament la aparatul de comanda), indiferent de tipul electromecanismului de macaz :

A. numai optic ;

B. numai acustic ;

C. optic si acustic ;

4. La electromecanismele de macaz tip EM5, cursele de dezavorare, manevrare, inzavorare,exprimate in milimetri, sunt :

A. 13.2 – 154 - 13,2 ;

B. 60 - 100 - 60 ;

C. 100 – 220 - 100 ;

5. Pozitia de „PLUS” a unui macaz CED – domino, este :

A. intotdeauna pozitia prin care macazul da acces pe linia directa;

B. intotdeauna pozitia prin care macazul da acces pe linia abatuta;

C. intotdeauna pozitia prin care macazul da acces spre linia marcata printr-un punct negru pe luminoschema in celula macazului de pe aparatul de comanda;

6. Care sunt lentilele dispersoare ale sistemului optic al semnalelor luminoase:

A. toate lentilele colorate;

B. toate lentilele incolore;

C. sunt lentile speciale, transparente si incolore care pot sa existe sau nu in sistemul optic;

7. Ce reprezinta marcajele 0 0, 6 0, 12 0, 24 0 inscrise pe lentilele dispersoare ale semnalelor luminoase de tip nou:

A. distanta maxima de vizibilitate in grade;

B. distanta minima de vizibilitate in metri;

C. unghiul de dispersie in grade;

8. Transformatoarele focurilor de semnal din cutia de transformatori se numeroteaza:

A. incepand de stanga jos, de jos in sus, in sens invers acelor de ceasornic, corespunzator ordinii de sus in jos a focurilor unitatii pe care le alimenteaza;

B. incepand de stanga jos, de jos in sus, in sensul acelor de ceasornic, corespunzator ordinii de sus in jos a focurilor unitatii pe care le alimenteaza;

C. incepand de stanga jos, de jos in sus, in sensul acelor de ceasornic, corespunzator ordinii de jos in sus a focurilor unitatii pe care le alimenteaza;

9. Semnalele blocului de linie automat sunt de tipul:

A. BBA;

B. CA;

C. CI;

10. Masurarea circuitelor semnalelor alimentate in c.a. este suficient sa fie facuta:

A. numai pe circuitul focului rosu;

B. pe circuitul focului rosu si returul focurilor permisive;

C. pe circuitul oricarui foc al semnalului;

11. Tensiunea reziduala la bornele releelor de foc ale semnalelor alimentate in c.a. cu releu NF1A-200R sau NF1LA-200R, cu bobinele legate in paralel trebuie sa fie:

A. mai mica de 2,3V;

B. mai mica de 1,15V;

C. mai mica de 11,5V;

12. Curentul de alimentare al releelor directoare din instalatiile BLA poate fi debitat de :

A. ARF - 1 ;

B. SCM - 2 ;

C. CSF - 1 ;.

13. Controlul filamentelor focurilor rutiere la instalatiile BAT – SAT tip U75 este realizat :

A. Numai la cald ;

B. Numai la rece ;

C. Atat la cald cat si la rece ;

14. Curentul de mers in gol al transformatoarelor de semnal trebuie sa fie:

A. maxim 11,5 mA;

B. minim 11,5 mA;

C. maxim 8,5 mA;

15. Sigurantele individuale ale focurilor semnalelor alimentate in c.a. cu transformatoare T4-S sunt:

A. de 0,5 A;

B. de 1 A;

C. de 2 A;

16. Cum se semnalizeaza la aparatul de comanda CED arderea focului rosu al semnalului de iesire:

A. clipeste becul de culoare alba a repetitorului semnalului de pe aparatul de comanda;

B. se stinge becul de culoare rosie al repetitorului semnalului de pe aparatul de comanda;

C. nu se semnalizeaza;

17. Cum se semnalizeaza la aparatul de comanda CED arderea focului rosu al semnalului de intrare:

A. clipeste becul de culoare alba a repetitorului semnalului de pe aparatul de comanda;

B. se stinge becul de culoare rosie al repetitorului semnalului de pe aparatul de comanda;

C. nu se semnalizeaza;

18. Care din semnalele de mai jos poate fi pus pe liber la arderea focului rosu:

A. Semnalul de intrare;

B. Semnalul de iesire;

C. Semnalul de parcurs;

19. Releul ID de comanda al indicatorului de directie este de tipul:

A. KAIF1 - 100;

B. KF1 - 1000;

C. NIF -150;

20. Care dintre indicatoarele de mai jos se controleaza in schema de comanda a semnalelor:

A. Indicatorul de linie;

B. Indicatorul de directie;

C. indicatorul „lipsa distanta franare”;

21. Supravegherea prezentei tensiunii de 220v/75Hz din instalatiile CED este realizata prin:

A. releul AR;

B. releul AA;

C. releul A1;

22. Care dintre circuitele de cale se verifica in schema de comanda a semnalelor prin contact de releu al circuitului de cale:

A. sectiunile izolate de macaz ;

B. sectiunile semnalelor de intrare ;

C. liniile de garare ;

23. Reatragerea primului releu de parcurs in cazul parcursului de iesire are loc:

A. la ocuparea celei de a doua sectiuni izolate din parcurs, daca linia de garare este ocupata;

B. la ocuparea celei de a treia sectiuni izolate din parcurs, daca linia de garare este ocupata;

C. la ocuparea sectiunii izolate din spatele semnalului;

24. Rezistenta din circuitul releelor KS este de:

A. 40 Ω;

B. 14 Ω;

C. 75 Ω;

25. Cum se semnalizeaza functionarea releelor SCM:

A. printr-o lumina clipitoare in celula de inceput de parcurs;

B. printr-o lumina continua in celula de sfarsit de parcurs;

C. printr-o lumina clipitoare in celula de sfarsit de parcurs;

26. Cate relee de comanda macazurilor sunt prevazute pentru un macaz simplu:

A. un releu de comanda;

B. doua relee de comanda;

C. trei relee de comanda;

27. Cate relee de comanda macazurilor sunt prevazute pentru un macaz cojugat:

A. un releu de comanda;

B. doua relee de comanda;

C. trei relee de comanda;

28. Starea normala a releelor din instalatiile CED este:

A. intotdeauna atrasa;

B. intotdeauna cazuta;

C. intotdeauna precizata prin pozitia sagetii care insoteste simbolului releului din schemele CED;

29. Care din urmatoarele proprietati ale instalatiilor CED precizate mai jos sunt caracteristice instalatiilor tip CR2:

A. Pentru efectuarea unui parcurs se apasa doua butoane, de inceput si sfarsit de parcurs;

B. Macazurile din parcursul care urmeaza sa fie efectuat se manevreaza in mod obligatoriu individual, de catre IDM;

C. Macazurile din parcursul care urmeaza sa fie efectuat se pot manevra individual, de catre IDM, sau automat, prin instalatie;

30.Schema releelor KSC lucreaza:

A. Numai la efectuarea parcursurilor de manevra;

B. Numai la efectuarea parcursurilor de circulatie;

C. Atat la efectuarea parcursurilor de manevra cat si a celor de circulatie;

31. Schema releelor KS lucreaza:

A. Numai la efectuarea parcursurilor de manevra;

B. Numai la efectuarea parcursurilor de circulatie;

C. Atat la efectuarea parcursurilor de manevra cat si a celor de circulatie;

32. Cand are loc, in mod normal dezexcitarea releelor KS;

A. La atacarea sectiunii izolate din fata semnalului care prevesteste semnalul care autorizeaza parcursul;

B. La atacarea sectiunii izolate din fata semnalului care autorizeaza parcursul;

C. La atacarea sectiunii izolate din spatele semnalului care autorizeaza parcursul;

33. Prin contactele caror relee se aprinde pe luminoschema trasa alba a liniilor de garare:

A. prin contactele releelor zavor;

B. prin contactele releelor de excludere frontala;

C. prin contactele releelor de excludere intrari;

34.Durata normala a unui ciclu de dezavorare artificiala este aproximativ de:

A. 90 de secunde;

B. 120 de secunde;

C. 180 de secunde;

35. Inzavorarea totala a unui parcurs de circulatie se realizeaza:

A. La ocuparea sectiunii izolate din fata semnalului care prevesteste semnalul care autorizeaza parcursul, sau a oricarei sectiuni dintre cele doua semnale;

B. Numai la ocuparea sectiunii izolate din spatele semnalului care prevesteste semnalul care autorizeaza parcursul,;

C. La ocuparea sectiunii izolate din spatele semnalului care autorizeaza parcursul;

36. Cate relee de directie sunt prevazute pentru un capat de statie CED:

a. 4 ;

b. 8 ;

c. 12 ;

37. Ce tip de releu poate fi releul focului rosu al semnalului de intrare :

A. NF1A-200R ;

B. NF1L-400;

C. NF1LA-200R;

38. Cit timp stau atrase releele BP de la instalatiile CED tip CR3;

A. pana la excitarea releului SCM corespunzator ;

B. pana la excitarea releului ICC corespunzator ;

C. pana la dezexcitarea releului SCM corespunzator ;

39. Cand se excita releele BPA :

A. Numai la efectuarea parcursurilor pe varianta principala ;

B. In toate cazurile in care se efectueaza parcursuri de maneva ;

C. Numai la efectuarea parcursurilor pe variantele secundare ;


40. Contactul carui releu din schemele CED declanseaza inversarea instalatiei BLA la efectuarea unui parcurs de iesire din statia fosta primitoare :

A. Contactul releului ICC;

B. Contactul releului KSC;

C. Contactul releului KSCE;

41. Cat timp stau atrase releele SCM la instalatiile CED - CR3 :

A. Pana la atragerea releului AZ;

B. Pana la excitarea releului KS;

C. Pana la punerea pe liber a semnalului ;

42.   Cum se semnalizeaza pe aparatul de comanda functionarea releelor de directie dintr-o statie CED:

A. Numai optic ;

B. Numai acustic ;

C. Optic si acustic ;

43. Releele KSC sunt:

A. De tip NF1 - 800;

B. De tip NF1L - 400;

C. De tip NF1-2 ;

44. Releele IP sunt de tipul :

A. NF1L-400 ;

B. NF1L 200/400 ;

C. NF1L 200/30 ;

29. In ce schema se verifica starea liniei de garare:

A. In schema de control a sectiunilor de parcurs ;

B. In schema releelor de parcurs ;

C. In schema de comanda a semnalelor ;

30. Cand are loc in mod normal dezavorarea unei sectiuni izolate de macaz:

A. la ocuparea sectiunii izolate respective, daca releul de parcurs al sectiunii izolare precedente este atras;

B. la eliberarea sectiunii izolate respective, daca releul de parcurs al sectiunii izolare precedente este atras;

C. la eliberarea sectiunii izolate respective, daca releul de parcurs al sectiunii izolare proprii este atras;

31. In cazul atacarii unui macaz in fals, osiile materialului rulant actioneaza:

A. mai intai limba dezlipita si apoi limba lipita a acului;

B. mai intai limba lipita si apoi limba dezlipita;

C. de la inceput, simultan, ambele limbi ale macazului;

32. Releele D (directoare) sunt de tipul :

A. NF1L-400 ;

B. KAIF1 - 100 ;

C. KF1 - 80 ;

33. Alimentarea focurilor semnalelor BLA se face:

A. In c.c. 12v ;

B. In c.a. 12v/50Hz ;

C. In c.a. 12v/75Hz ;

34. In circuitul de comanda al electromecanismelor de macaz se verifica :

A. Starea de liber a sectiunii izolate prin contact Si ↑ ;

B. Starea de liber a sectiunii izolate prin contact Si ↓ ;

C. Neinzavorarea macazului in alt parcurs prin contact Z ↓ ;

33. Alimentarea focurilor semnalelor de iesire se face:

A. In c.c. 12v ;

B. In c.a. 12v/50Hz ;

C. In c.a. 12v/75Hz ;

34. In circuitul de comanda al electromecanismelor de macaz se verifica :

A. Starea de ocupat a sectiunii izolate prin contact Si ↑ ;

B. Starea de liber a sectiunii izolate prin contact Si ↓ ;

C. Neinzavorarea macazului in alt parcurs prin contact Z ↑ ;

5. Conexiunile flexibile de la picheti la sina nu trebuie sa aiba fire distruse:

A. Mai mult de 20%

B. Mai mult de 10%

C. Cel mult 25%

5. Conexiunile flexibile de la picheti la sina nu trebuie sa aiba fire distruse:

A. Mai mult de 10%

B. Mai mult de 15%

C. Cel mult 20%

9. Ce valoare trebuie sa aiba rezistenta suntului cu care se executa suntarea circuitelor de cale?

A. 0,06 ohmi

B. 0,02 ohmi

C. 0,6 ohmi



Document Info


Accesari: 523
Apreciat: hand icon

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )