Rezulta, deci, ca valoarea nutritiva a fanului natural experimentat pe batali este de 31,64 ceea ce inseamna ca 100 kg fan natural are acelasi efect pe productie grasime in corp ca si 31,64 kg amidon pur digestibil.

Pentru nutreturile neceluIozice, concentrate si suculente EA net se stabileste prin folosirea coeficientilor de valorificare a acestora, dupa formula:

EA brut x coeficient de valorificare

EA net =

100

Coeficientul de valorificare exprima proportia in care nutretul respectiv depune grasime in corp fata de cat ar trebui sa depuna in urma calculului teoretic.

In exemplul nostru coeficientul de valorificare a porumbului este de 100% in care caz EA net pentru acest nutret va fi de:

75,50 x 100

EA net = = 75,50

100

Calculul pentru determinarea acestor valori se poate rezolva astfel:

Tabelul 17

Calculul E.a. net la fanul natural si porumb

Unitatea nutritiva ovaz (Un). Tomme si Popov stabilesc aceasta unitate de masura care are ca etalon efectul de productie grasime in corp a unui kilogram de ovaz de calitate mijlocie. Se calculeaza la 1 kg de nutret si reprezinta cantitatea de ovaz care depune in organism tot atata grasime cat 1 kg dintr-un alt nutret.

Exemplu: daca 1 kg orz are valoarea nutritiva egala cu 1,13 Un inseamna ca 1,13 kg ovaz are in organism acelasi efect ca 1 kg orz; sau, fanul natural, avand valoarea de 0,45 Un, inseamna ca efectul productiei a 0,45 kg ovaz este egal cu cel al unui kg de fan natural etc. (1 kg ovaz administrat in hrana animalului peste ratia de intretinere depune in organsim o cantitate de 150 g grasime).

Unitatea nutritiva ovaz este unitatea de masura a nutreturilor utilizata in prezent in tara noastra.

Unitatea nutritiva ovaz se poate stabili calculand mai intai EA dupa care acesta se transforma in Un prin multiplicarea cu coeficientul 1,66 (1 EA = 1,66 Un).

Calculul pe baza EA net:

pentru fan

27,21 x 1,66

= 0,45Un/ kg

100

pentru nutret combinat

76,12 x 1,66

= 1,26Un / kg

100

pentru porumb

66,41 x 1,66

= 1,10Un/ kg

100

Unitatea furajera scandinava - orz (U.f.). Fata de unitatile de masura prezentate mai sus, care folosesc transformarea in productia de grasime, unitatea furajera foloseste efectul in productia de lapte a 1 kg de orz de calitate buna (870 g SU si 2700 kcal energie metabolizabila) care asigura producerea a trei kg de lapte cu 3,4% grasime.

Hansson N., luand aceasta ca etalon, stabileste efectul in productia de lapte a celorlalte nutreturi. Se foloseste in tarile scandinave, Franta si Italia.

Avandu-se in vedere utilizarea diferita a energiei in diferite productii (lapte, carne), valoarea nutritiva se exprima diferentiat, pe specii si productii.

Unitatile furajere ,,lapte si carne”

La propunerea cercetatorilor francezi, au fost adoptate in cadrul Federatiei Europene de Zootehnie doua unitati de masura a valorii energetice.

Unitatea furajera carne (viande) - (UFV) reprezinta cantitatea de energie neta carne (ENV) continuta intr-un kg orz de referinta, pentru intretinere si crestere la animale de ingrasat. 1 UFV = 1820 kcal ENV (energie neta carne).

Unitatea furajera lapte (UFL) reprezinta cantitatea de energie neta lapte (ENL) continuta de un kg de orz de referinta l UFL = 1700 kcal ENL.

­

DETERMINAREA VALORII NUTRITIVE A NUTRETURILOR PE BAZA VALORII LOR ENERGETICE

Neajunsurile constatate in aprecierea valorii nutritive a nutreturilor pe baza digestibilitatii. a dus la elaborarea de noi metode printre care se numara si cea pe baza valorii energetice.

Principiul ei consta in stabilirea cantitatii de energie pe care nutretul o are si pe care o poate pune la dispozitia organismului animal. In consecinta se considera ca un nutret este cu atat mai valoros cu cat va pune la dispozitia organismului o cantitate mai mare de energie necesara pentru         intretinerea vietii si pentru realizarea anumitor productii.

Energia cuprinsa in nutreturi este cunoscuta sub denumirea de energie totala sau bruta.

In procesul digestiei o parte din energie este retinuta in organism, prin substante absorbite de catre organismul animal (energie digestibila), iar alta este eliminata prin fecale (substante nedigerate). Din energia digestibila au loc pierderi, ca urmare a procesului metabolic, prin gazele de fermentatie si prin urina. rezultand energia metabolizabila. Din aceasta o parte este folosita de organism pentru digestie si asimilare, precum si pentru mentinerea temperaturii constante a corpului, sub forma energiei calorice, iar restul energiei, denumita energie neta sau de productie, este utilizata pentru mentinerea vietii organismului sau pentru elaborarea diferitelor productii

TransformariIe energetice ce au loc in organism sunt prezentate in urmatoarea schema:

energia bruta - energia din fecale = energia digestibila;

energia digestibila - (energia din gazele de fermentatie + energia din urina) =

= energia metabolizabila;

energia metabolizabila - energia calorica = energia neta;

energia neta - energia de intretinere = energia de productie.                                                          ,

Valoarea nutritiva energetica a unui nutret poate fi exprimata in energie digestibila, metabolizabila si neta.

1. STABILIREA VALORII ENERGETICE A NUTRETURILOR PRIN CALORIMETRIE DIRECTA

Diferitele forme de energie si marimea acestora se pot stabili dupa cum urmeaza:

Energie totala (bruta), chimica, potentiala (Et); se determina prin calorimetrie directa, prin arderea a 1 g de SU din produsul respectiv in bomba calorimetrica in atmosfera de oxigen sub presiune de 25 - 30 atmosfere. Cantitatea de energie rezultata se exprima in kcal/kg nutret.

Acest mod de lucru se aplica si pentru:

energia din fecale dupa recoltare, cantarire si ardere a unui g de substanta uscata din fecale;

energia din urina dupa recoltare, masurare, stabilirea substantei uscate si arderea unui gram de SU, sau determinand chimic azotul din urina si inmultind azotul total din urina cu caloricitatea unui gram de azot, care este 26,51 kcal;

energia din gazele de fermentatie stabilita prin efectuarea digestibilitatii in camere de respiratie, dozarea volumetrica si arderea gazelor in bomba calorimetrica, sau socotind ca energia eliminata prin gaze este de circa 8% din energia totala. Echivalentul caloric al metanului este de 13,394 kcal/ g CH₄.

Se mai poate stabilii pe baza relatiei conform careia din 100 g glucide rezulta 4,5 g CH₄.

Pentru determinarea cantitatii de metan format se poate folosi si relatia Nehring:

CH₄,cm³ = 0,042 XI - 0,035 X2 + 0,066 X3 + 0,044 X4

in care:

XI, X2, X3, X4 - proteina bruta, grasimea bruta celuloza bruta si respectiv

extractivele neazotate brute

Energia calorica, rezultata din munca de digestie si asimilarea hranei este folosita de animal in primul rand pentru mentinerea temperaturii constante a corpului si poate fi determinata prin calorimetrie directa sau indirecta.

Animalele pe care se experimenteaza sunt introduse in camere de tip biocalorimetru in cadrul caruia, pe langa alte inregistrari ca excreta lichida, solida si gazoasa, se poate inregistra si caldura iradiata de animal.

Cu ajutorul biocalorimetrului se poate determina energia cheltuita pentru munca de digestie prin inregistrarea plusului de caldura rezultat in urma hranirii animalului in doua perioade succesive cu cantitati diferite din acelasi nutret.

Prin metoda indirecta energia calorica se determina prin stabilirea catului sau a coeficientului respirator (QR) si care reprezinta raportul dintre volumul CO₂ eliminat prin expiratie si volumul de O₂ retinut prin inspiratie, conform relatiei:

Volumul CO₂

QR =

Volumul O₂

Valorile catului respirator servesc la stabilirea substantei nutritive oxidate pe seama caruia se calculeaza, cantitatea de caldura formata si radiata.

2. STABILIREA VALORII ENERGETICE A NUTRETURlLOR PRIN CALCUL PE BAZA UNOR ECUATII

Prin utilizarea ecuatiilor la aceasta metoda se simplifica foarte mult tehnica de lucru si se reduc cheltuielile, iar rezultatele sunt multumitoare. Ca lucrari premergatoare calculului este nevoie sa se determine compozitia chimica bruta a nutreturilor si sa se efectueze lucrari de digestibilitate (pentru cunoasterea continutului digestibil al fiecarei substante nutritive).

Aprecierea valorii nutritive a nutreturilor pe baza energiei totale (brute

Pentru calculul energiei totale (brute) a nutreturilor se stabileste compozitia chimica bruta si datele obtinute se introduc in urmatoarea ecuatie stabilita de Nehring si col. Se are in vedere continutul chimic brut si coeficientii energetici.

E totala kcal/kg nutret = [5,72X1 + 9,50 X2 + 4,79 X3 + 4,17 X4] x 10

in care:

Xl - continutul in proteina bruta (%)

X2 - continutul in grasime bruta (%)

X3 - continutul in celuloza bruta (%)

X4 - continutul in extractive neazotate brute (%)

Atat la fanul natural cat si la porumb, compozitia chimica bruta este raportata la SU. Pentru a usura calculele si pentru a evita greselile, valorile din ecuatia data se inscriu intr-un cadru ordonat de forma tabelelor 18 si 19.

Deoarece energia digestibila (ED), metabolizabila (EM) si neta (EN) poate fi diferita la nutreturi cu aceeasi valoare de energie totala (ET) sau valori foarte apropiate, se apreciaza ca energia totala are doar o valoare orientativa. Aceaasta forma de energie se determina mai mult pentru a putea stabili proportia energiei digestibile, metabolizabile si nete din energia totala.

Tabelul 18

Calculul energiei totale la fanul natural (kcal/kg)

Tabelul 19

Calculul energiei totale la faina de porumb (kcal/kg)

Aprecierea valorii nutritive a nutreturilor pe baza energiei digestibile

Spre deosebire de energia totala unde utilizam substante chimice brute, la calculul energiei digestibile se utilizeaza continutul digestibil (%) al substantelor nutritive din nutreturi folosind si ecuatii care difera de la o specie la alta dupa cum urmeaza:

La rumegatoare

ED kcal/kg = [5,79X1 + 8,21 X2 + 4,42 X3 + 4,06 X4] x 10

La monogastrice

ED kcal/kg = [5,78X1+ 9,42 X2 + 4,40 X3 + 4,07 X4] x 10

Atat in prima cat si in a doua ecuatie:

X1 - continutul in proteina digestibila (%)

X2 - continutul in grasime digestibila (%)

X3 - continutul in celuloza digestibila (%)

X4 - continutul in extractive neazotate digestibile (%)

Pentru exemplificare si comparartie intre valoarea ET si. ED se lucreaza pe aceleasi nutreturi: fanul natural pe batali (tabelul 20) si faina de porumb pe porcine (tabelul 21).

In unele tari, ED se utilizeaza la aprecierea valorit nutritive a nutreturilor si chiar la alimentatia normata a animalelor. Nutreturile care au o valoare mai mare in energie digestibila/kg sunt considera te frecvent ca au o valoare nutritiva mai mare. Acest lucru uneori nu se confirma, motiv pentru care ED nu este cea mai buna forma de apreciere a valorii nutritive a nutreturilor.

Tabelul 20

Calculul energiei digestibile la fanul natural, pe batali (kcal/kg)

Tabelul 21

Calculul energiei digestibile la faina de porumb, pe porcine (kcal/kg)

Energia digestibila se poate determina tot indirect si prin inmultirea TSD cu echivalentul caloric 4,45 kcal/g.

Aprecierea valorii nutritive a nutreturilor pe baza energiei metabolizabile

Ca si in cazul ED si in calculul energiei metabolizabile se porneste de la continutul digestibil (%). In acest caz se schimba doar echivalentii energetici ai substantelor nutritive digestibile fata de cazul energiei digestibile.

Pentru calculul EM ecuatiile vor fi si ele diferite pe specii

La rumegatoare

EM kcal/kg = [4,32 X1 + 7,73 X2 + 3,59 X3 + 6,63 X4] X 10

La monogastrice

EM kcal/kg = [5,01 X1+ 8,93 X2 + 3,44 X3 + 4,04 X4] X 10

La pasari

EM kcal/kg = [4,26 X1 + 9,50 X2 + 4,23 X3 + 4,23 X4] X 10

Semnificatia in toate ecuatiile, pentru rumegatoare, monogastrice si pasari este:

X1- continutul in proteina digestibila (%)

X2 - continutul in grasime digestibila (%)

X3 - continutul in celuloza digestibila (%)

X4 – continutul in extractive neazotate digestibile (%)

Rezultatele de calcul a energiei metabolizabile sunt prezentate in tabelele 22 (pentru fanul natural), 23 (pentru faina de porumb) si 24(pentru drojdie furajera).

Tabelul 22

Calculul energiei metabolizabile la fanul natural, pe batali (kcal/kg)

Tabelul 23

Calculul energiei metabolizabile la faina de porumb, pe porcine (kca1/kg)

Tabelul 24

Calculul energiei metabolizabile pentru drojdia furajera pe pui

de carne (kca1/kg)

Acest mod de exprimare a valorii nutritive a nutreturilor in energie metabolizabila este mai precis si mai corect decat in energie totala sau digestibila.

Aprecierea valorii nutritive a nutreturilor pe baza energiei nete

Cantitatea de energie din nutreturi care este pusa efectiv la dispozitia productiei animalelor este energia neta (EN). Ea se calculeaza pornind tot de la continutul digestibil utilizand ecuatiile:

La rumegatoare

EN = [1,71 Xl + 7,52 X2 + 2,01 X3 + 2,01 X4] X 10

La monogastrice

EN = [2,56 Xl + 8,54 X2 + 2,96 X3 + 2,96 X4] X 10

La pasari

EN = [2,58 Xl + 7,99 X2 + 3,l9 X3 + 3,19 X4] X 10

Semnificatia in toate ecuatiile pentru rumegatoare, monogastrice si pasari este:

Xl - continutul in proteina digestibila (%)

X2 - continutul in grasime digestibila (%)

X3 - continutul in celuloza digestibila (%)

X4 - continutul in extractive neazotate digestibile (%)

Deoarece energia neta obtinuta pe baza acestor ecuatii nu este reala, datorita continutului diferit in celuloza bruta a diferitelor categorii de nutreturi s-au stabilit factorii de coretie (tabelul 25) in functie de proportia de energie digestibila, calculata din energia totala. Cunoscandu-se faptul ca energia digestibila a nutreturilor creste pe masura ce scade continutul in celuloza bruta si invers, acest lucru devine posibil, fapt luat in considerare si de catre O. Kellner la stabilirea Ea net.

Erorile de calcul ale energiei nete se corecteaza prin inmultirea EN aparente cu factorul corespunzator procentului de energie digestibila. Daca procentul de energie digestibila nu are corespondent la rubrica „factorul de corectie', EN reala = EN aparenta.

Luam ca exemplu fanul natural, pe batali, la care s-a stabilit prin calcul pe baza ecuatiilor date, ca:

Energia totala kcal/kg = 3479

Energia digestibila/kcal/kg = 1989

Energia neta kcal/kg = 922,8

Calculand in acest caz energia digestibila, din energia totala, rezulta ca aceasta reprezinta 57,17% si ca atare coeficientul este 0.91, iar energia neta reala devine:

922,8 x 0.91 = 839,74 kcal/kg fan natural

Tabelul 25

Factorul de corectie a energiei nete pentru ratii si nutreturi

cu valoare digestibila sub 67%

Pentru calcul luam si pentru energia neta aceleasi exemple, urmarite si in cazul energiei metabolizabile a nutreturilor si se obtin rezultatele din tabelele 26 si 27.

Tabelul 26

Calculul energiei nete la fanul natural, pe batali (kcal/kg)

Tabelul 27

Calculul energiei nete la faina de porumb, pe porcine (kcal/kg)

Pe baza cunostintelor actuale se poate aprecia ca energia neta exprima cel mai corect valoarea nutritiva a nutreturilor pentru toate speciile de animale, de aceea se utilizeaza cel mai frecvent in practica nutritiei animale.

3.APRECIEREA VALORII NUTRITIVE ENERGETICE A NUTRETURILOR DUPA SISTEMUL IBNA

Unitatile nutritive lapte (U.N.L) si carne (U.N.C.) ­

Din anul 1990 in Romania prin IBNA Balotesti a fost lansat un sistem nou de apreciere a valorii nutritive a nutreturilor, de normare a hranei si de intocmire a ratiilor. Unitatile nutritive lapte si carne propuse pentru tara noastra de Burlacu Gh. au la baza sistemul francez cu unele modificari, iar energia neta se raporteaza la valoarea energetica a ovazului.

Unitatea nutritiva lapte (U.N.L.) este utilizata pentru femelele in lactatie (vaci, oi, capre), pentru femelele gestante, reproducatori masculi si pentru tineret in crestere sau ingrasare moderata.

U.N.L. reprezinta energia neta lapte a unui kg de ovaz de referinta administrat peste cerintele de intretinere ale rumegatoarelor (vaci, oi, capre).

1 U.N.L. = 1,09 U.n.

1 U.N.L. = 1457 kcal ENL

1 U.N.L. = 6,1 MJ ENL

Unitatea nutritiva carne (U.N.C.) este folosita la animale de ingrasat (bovine) cu performante ridicate peste l000 g spor. U.N.C. reprezinta energia neta carne a unui Kg de ovaz de referinta, administrat pentru intretinere si productia de carne la un animal la ingrasat.

1 U.N.C. = 1,10 U.n.

1 U.N.C. = 1481 kcal ENC

1 U.N.C. = 6,2 MJ ENC

Sistemul de apreciere a valorii energetice a nutreturilor bazat pe UNL si UNC presupune determinarea continutului lor in energie neta, pornind de la energia bruta, de la digestibilitatea energiei, de la raportul dintre energia metabolizabila si energia digestibila si randamentul de utilizare a energiei metabolizabile pentru intretinerea vietii, crestere, ingrasare sau pentru productia de lapte.

Pentru transformarea energiei nete (EN) in UNL si UNC s-a luat ca etalon ovazul boabe de calitate mijlocie, care are 1457 kcal energie neta (EN)/kg (6,1 MJ/kg) in productia de lapte si 1481 kcal energie neta (EN)/kg (6.2 MJ/kg) in productia de carne.

UNL = ENLfuraj(kcal)

1457

UNC = ENCfuraj(kcal)

1481

Pentru aprecierea valorii energetice a nutreturilor combinate destinate pasarilor si porcinelor se foloseste energia metabolizabila kcal/kg sau MJ/kg.